Cum poate fi prevenită? Leptospiroza, boală infecto-contagioasă foarte gravă, răspândită pe toate continentele, a făcut zilele trecute două victime, printre care şi un bihorean. Acesta a contractat boala pescuind într-un canal colector din zona Cefa şi nu a mai putut fi salvat, decedând în spital. Potrivit specialiştilor, principala măsură care trebuie luată pentru prevenirea îmbolnăvirii este deratizarea, iar pescarii şi fermierii este indicat să folosească echipament de protecţie. Formă foarte rară de miocardită Tânărul bihorean avea numai 20 de ani, era din Diosig şi s-a îmbolnăvit după ce a pescuit într-un canal din Cefa, fără să poarte echipament de protecţie. Tânărul se afla în stare foarte gravă, potrivit dr. Sonia Drăghici, directorul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Oradea, unde a fost internat, acesta suferind leptospiroză în formă severă cu insuficienţă renală, formă foarte rară de miocardită şi hemoragii. În scurt timp, tânărul a fost transferat la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic Judeţean, unde a decedat în urma unui stop cardio-respirator, după numai câteva ore, în ciuda eforturilor echipei medicale de a-l resuscita. Rozătoarele, principalele vinovate Potrivit dr. Zoia Bitea, director executiv adjunct al Departamentului de Medicină Preventivă din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Bihor, în acest an, în judeţul nostru, au mai fost semnalate alte cinci cazuri de îmbolnăviri cu leptospiroză, iar anul trecut alte 24 de cazuri, însă cei afectaţi au scăpat cu viaţă. Rezervorul natural al leptospirelor, bacterii care cauzează boala, sunt în special rozătoarele, dar şi anumite specii de animale din diferite areale geografice, cum sunt, spre exemplu la noi câinii sau vitele. Bacteriile sunt eliminate prin urina animalului contaminând mediul exterior, riscul de îmbolnăvire fiind crescut în apele stătătoare (bălţi, canale, lacuri), unde leptospirele se dezvoltă şi trăiesc mai mult decât pe sol sau pe diverse obiecte. Cei mai expuşi la îmbolnăvire sunt pescarii şi lucrătorii agricoli, contaminarea putându-se face prin piele, în special în locurile unde aceasta prezintă leziuni sau prin mucoasa conjunctivală (ochi), bucală sau nazală. S-au întâlnit însă şi cazuri de îmbolnăviri de la sfărâmatul porumbului infectat prin excrementele rozătoarelor. Principalele măsuri de prevenire: echipament de protecţie şi deratizarea După o perioadă de incubaţie medie de 10 zile, boala se manifestă prin febră, dureri musculare puternice şi, în funcţie de organul în care bacteriile se localizează şi a cărui celule le distrug, pot apărea simptome respiratorii, icter, insuficienţă renală, tulburări meningeale sau chiar comă. În funcţie de doza infectantă, de rezistenţa organismului şi de organul cel mai afectat, boala poate duce chiar şi la deces. Potrivit dr. Zoia Bitea, prima măsură de prevenire a bolii este efectuarea deratizării în gospodăriile cetăţenilor, precum şi a curăţeniei şi a dezinfecţiei în adăposturile de animale. Pe de altă parte, pentru a fi feriţi de riscul îmbolnăvirii, pescarii şi fermierii trebuie să poarte echipamentul specific de protecţie, cizme de cauciuc, pentru ambele categorii, şi impermeabile, în cazul pescarilor. De asemenea, iubitorii de scaldă trebuie să evite îmbăierile în ape stătătoare, bălţi mlaştini şi canale.