"Medicina profilactică este prioritară în cadrul reformei în sănătate"
* este părere dr. Marius Pârcioagă, director executiv adjunct managementul asistenţei medicale din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Bihor (ASP)
- Aţi participat, recent, împreună cu dr. Ritli Ladislau, directorul executiv al ASP, la Conferinţa pe tema "Medicul de familie - prioritatea reformei în sănătate, eveniment despre care ziarul nostru a scris la momentul respectiv. Ce consideraţi a fi deosebit de important pentru activitatea medicilor de familie?
- Dacă în perioada noiembrie 2006 - până în decembrie 2007 toţi românii sunt obligaţi să îşi facă analizele, medicii de familie vor avea foarte mult de lucru, mai ales că acţiunea va începe cu acele persoane care nu au încheiată asigurarea de sănătate, n-au un domiciliu stabil, sunt singuri, bolnavi, neajutoraţi etc. Abia după aceea se vor face analize la pacienţii înscrişi pe listele medicilor de familie. Dacă vor fi cetăţeni care nu se vor prezenta la aceste analize vor plăti pentru ele! Medicii de familie, la rândul lor, vor fi obligaţi şă-i convingă pe cetăţeni să-şi facă analizele.
- Răspundeţi de un sector foarte sensibil, mulţi români, deci şi bihorenii, considerând că asistenţa medicală lasă încă mult de dorit, uneori fiind condiţionată de plata unor foloase necuvenite. Credeţi că reforma în sănătate promovată de ministrul Sănătăţii va schimba optica asiguraţilor?
- Aş răspunde, citându-l pe ministrul Nicolaescu: "Românii se tem cel mai mult de boală", explicaţia aceste temeri este evidentă, românii fiind convinşi că, îmbolnăvindu-se, accesibilitatea la serviciile medicale le este limitată, fie din lipsa banilor, a timpului, fie din cauza insuficientei dotări cu aparatură medicală a spitalelor şi ambulatoriilor etc. De aceea reforma promovată acum în sănătate urmăreşte, în primul rând, profilaxia, prevenirea îmbolnăvirilor. Pachetul legislativ privind reforma în sănătate propune pentru prima dată o lege a asistenţei medicale primare. Cele două componente ale programului: evaluarea stării de sănătate a întregii populaţii şi apoi, în funcţie de rezultate, îmbunătăţirea stării de sănătate, vor schimba sperăm în bine optica asiguraţilor faţă de asistenţa medicală.
- În 2007 intrăm în Uniunea Europenă. Credeţi că până atunci asistenţa medicală şi activitatea celor 13 spitale din judeţ se va ridica la nivelul exigenţelor cerute?
- Greu de susţinut aşa ceva, deşi eforturi mari se fac în acest sens, iar primul pas a fost deja făcut: medicului de familie i se dă autoritatea pe care trebuia să o aibă încă de la început, ştiindu-se că este mai ieftin şi mai uşor sa previi decât să tratezi o boală. Vom ajunge ca după 2007, medicul de familie să aibă acelaşi statut ca specialist, adică el va deveni principala interfaţă între pacient şi sistemul de sănătate. Se doreşte ca şi în România medicul de familie sa devină o instituţie pentru aceasta fiind necesară schimbarea mentalităţii tuturor (pacient şi medic de familie). În privinţa activităţii celor 13 spitale din judeţ, pachetul legislativ cuprinde măsuri care să îmbunătăţească acordarea asistenţei medicale în acelaşi timp cu dotarea cu aparatură medicală de ultimă generaţie a acestora.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.