Top 10 cele mai sănătoase legume
Legumele sunt o parte importantă a alimentaţiei, omul fiind un omnivor care are nevoie de foarte multe vitamine.
Ardeii graşi, indiferent de culoarea lor, roşii, portocalii sau galbeni, conţin cantităţi mari de substanţe hrănitoare, ca acidul folic şi licopenul. Un studiu recent a arătat că, dacă putem consuma un ardei în fiecare zi, va scădea riscul de cancer la plămâni, colon, vezică şi pancreas. Ceapa ajută la scăderea tensiunii şi zahărului din sânge, îmbunătăţind şi funcţionarea inimii. Adăugarea de ceapă în dietă poate reduce riscul producerii anumitor forme de cancer şi contribuie la sănătatea gastrointestinală. Atenţie, însă, aceste efecte sunt benefice doar la ceapa crudă sau fiartă. Ceapa prăjită are efect cancerigen. Morcovii sunt probabil cele mai cunoscute legume şi toată lumea ştie că sunt foarte sănătoşi, reprezentând o sursă importantă de vitamina A, care este foarte bună pentru îmbunătăţirea vederii, mai ales a celei de noapte. Caracteristicile benefice nu se opresc aici, morcovii ajutând la scăderea zahărului din sânge şi sunt foarte buni pentru un colon sănătos. Broccoli este o plantă puţin cunoscută în România, dar are proprietăţi curative foarte importante, având o concentraţie mare de antioxidanţi, reduce riscul de cancer de stomac, plămâni, dar şi riscul de cancer rectal. Broccoli este, de asemenea, bogat în beta-caroten şi vitamina C, fiind indicat pentru întărirea imunităţii, împotriva răcelii şi gripei. Spanacul este o legumă polivalentă. O dietă bogată în spanac poate preveni bolile de inimă, cancerul de colon, artrita şi osteoporoza, planta fiind foarte bogată în calciu şi fier. Varza are concentraţii mari de calciu, vitamina E şi beta-caroten. Pe lângă aceste substanţe nutritive, varza are şi un conţinut important de seleniu. În cultura europeană, frunzele de varză sunt folosite pentru tratarea inflamaţiilor acute, iar sucul de varză a avut rezultate foarte bune în tratamentul ulcerului. Vinetele au efect de protecţie a creierului, iar faptul că sunt forte sărace în calorii fac din aceste legume o alegere populară pentru diete. Castraveţii sunt recunoscuţi pentru tratamente de piele, fiind foarte folosiţi în produsele cosmetice. Mâncat crud, întăreşte ligamentele, oasele şi muşchii, scăzând şi tensiunea, dacă sunt consumaţi în cantităţi mari. Roşiile au o concentraţie mare de licopen şi sunt renumite pentru proprietăţile anticanceroase. Aceste alimente conţin toate vitamine de la A la K şi ajută la reducerea numărului de radicali liberi din sânge. Fasolea verde trebuie consumată proaspătă pentru că este foarte bogată în vitamina K şi are o serie de substanţe nutritive antiinflamatoare care reduc severitatea simptomelor bolilor în care inflamarea joacă un rol important (astm, osteoartrită şi artrita reumatoidă).

Dieta pentru 2 săptămâni
Dieta se ţine timp de două săptămâni, după care se începe un regim alimentar echilibrat, bogat în fructe, legume, carne slabă, seminţe, cereale. Pe cât se poate, se vor evita mâncărurile gătite cu carne grasă, prăjelile, dulciurile, pâinea albă.
Micul dejun: 2 felii de ruladă de pui sau curcan; 50 g brânză de vaci; o roşie; o felie de pâine de secară sau graham; o ceaşcă de cafea sau ceai fără zahăr.
Gustarea de la ora 10.30: 1 măr/o portocală/un grapefruit. Prânz: piept de pui la grătar sau fiert (200 g) cu salată verde (salata se prepară cu ulei de măsline, zeamă de lâmaie şi puţină sare), o felie de pâine de secară şi o ceaşcă de ceai verde. Gustarea de la ora 16.00: un măr sau o portocală. Cina: Peşte slab la cuptor sau fiert sau la grătar, o salată de roşii cu castraveţi, asezonată cu puţină sare şi ulei de măsline şi un iaurt natural mic. Pe tot parcursul dietei se beau 2 l de apă plată pe zi. Masa de seară se serveşte nu mai târziu de ora 20.00. Se vor evita băuturile alcoolice.

Reguli privind modul în care ne alimentăm sănătos
* Se mănâncă încet, având timp suficient pentru consumarea mâncărurilor;
cu 15-20 de minute înainte de masa principală se poate consuma o salată sau un mic aperitiv, pentru a se micşora senzaţia de foame, mărind saţietatea * Se mănâncă pe săturate, dar nu mai mult, chiar dacă mâncarea este foarte bună şi gustoasă * Se mănâncă la ore fixe * Nu se "sare" peste mese şi nici nu se înlocuieşte masa cu o felie de pâine cu unt * Se mestecă mult şi bine, hrana trebuind fărâmiţată înainte de a se înghiţi, pentru a uşura munca stomacului * Nu se beau lichide în timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilă, producându-se mai mult acid în stomac * După ora 18.00 nu se consumă mese îmbelşugate, bogate în proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mănâncă nimic * Se mănâncă numai când apare senzaţia de foame, fiind interzisă consumarea alimentelor de plictiseală sau pentru omorârea timpului * Nu se mănancă cu lăcomie, iar porţiile de mâncare să fie moderate * Este indicată ţinerea postului o zi pe săptămână, pentru eliminarea toxinelor şi odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apă plată, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri eşalonaţi pe toată ziua.

Mierea de salcâm, singura care nu se zahariseşte
Mierea de salcâm constituie un deliciu de neegalat, fiind mult apreciată pentru savoarea sa, pentru valoarea energetică mare (300 kcal la 100 g produs) şi pentru multiplele proprietăţi terapeutice.
Faptul că este singurul sortiment de miere care nu se zahariseşte, decât după foarte mult timp, constituie un avantaj luat în consideraţie de către consumatori. Aroma naturală şi calităţile terapeutice se păstrează mai bine în mierea din fagure decât în cea centrifugată, întrucât fagurele conţine şi o anumită cantitate de ceară, polen şi propolis, constituind un amestec ideal pentru tratarea multor boli precum colitele şi enterocolitele, afecţiuni de ficat, precum şi pentru menţinerea funcţiilor fiziologice active până la bătrâneţe. Nu întâmplător s-a constatat că apicultorii au o durată de viaţă mai mare cu 8 ani decât restul oamenilor, datorită unui consum frecvent de miere (mai ales în fagure) şi al altor produse apicole (polen, propolis). Dacă se amestecă cu nuci mărunţite se realizează un produs delicios, cu efecte imediate în cazuri de oboseală fizică şi intelectuală, la persoane convalescente, la bătrâni, la sportivi şi la mame care alăptează.

Ce ne sfătuiesc nutriţioniştii...
Medicii nutriţionişti spun că, în epoca vitezei, de cele mai multe ori alegem alimente care nu necesită prea mult timp pentru a fi preparate.
Astfel, de cele mai multe ori micul dejun se rezumă la sandwich-uri din salam, parizer, crenvurşti sau ouă ochiuri la care adăugăm un cârnăcior. Este mult mai la îndemână să întindem pe o felie de pâine brânză topită sau pateu, dar acest lucru nu înseamnă că este şi sănătos. Toate aceste alimente sunt toxice pentru organism. Conţin coloranţi, conservanţi şi, în plus, sunt produse din resturi de la animale. Specialiştii recomandă evitarea produselor care se obţin prin amestecul de mai multe ingrediente, deoarece de cele mai multe ori nu ştim ce se ascunde într-un astfel de aliment. Crenvurştii, salamul, parizerul sau cârnaţii sunt tocături de oase, unghii şi alte resturi ale animalului din care este făcut. De cele mai multe ori alegem astfel de preparate, dar din carne de pui, pentru că ştim că este slabă, oferă beneficii organismului şi este uşor digerabilă. Din păcate, medicii nutriţionişti spun că acestea sunt la fel de grase şi nocive ca şi cele din porc. Dacă suntem adepţii sandwich-urilor, este de preferat să alegem pastramă, muşchi file sau preparatele din carne uscată.
Soia este un aliment sănătos, dar adevărata problemă a produselor din soia este modul în care sunt prelucrate. Din punct de vedere nutriţional, pateurile din soia nu diferă deloc de cele din carne, adică sunt extrem de toxice, conţin foarte mulţi aditivi alimentari, explică medicii. Nutriţioniştii recomandă persoanelor care doresc să ţină post să mănânce produse sănătoase, să recurgă la bucăţi de soia deshidratată. Halvaua, un alt aliment vedetă în perioada postului, conţine miez prăjit de seminţe de floarea-soarelui, zahăr, glucoză şi vanilină. Nutriţioniştii spun că acest produs este sănătos, care are un singur mare dezavantaj: are un conţinut caloric extrem de ridicat. Astfel, 100 de grame de halva conţin proteine 12-14 grame, glucide 42-48 grame, lipide 36-40 grame şi până la 584 de kilocalorii la suta de grame. Astfel, se recomandă 30 de grame zilnic.