Nici nu a început bine şcoala că unii elevi se gândesc deja cum să facă rost de scutiri medicale pentru orele de educaţie fizică. Atât profesorii, cât şi medicii de familie au sesizat o tendinţă de creştere a acestui fenomen, mulţi dintre cei care îl practică renunţând la ora de sport în favoarea altor activităţi. Unul dintre motivele pentru care elevilor le piere cheful de educaţie fizică este şi plasarea orei de sport înaintea celor de română sau istorie.

La cât de rar se practică acum în unităţile şcolare, sportul a devenit o materie "aproape" opţională. Statisticile arată că la Colegiul Tehnic "Constantin Brâncuşi", din Oradea, peste un sfert din elevii care urmează cursurile acestei şcoli au scutire medicală. Acest lucru înseamnă că 28% din totalitatea şcolarilor iau parte la orele de sport pe post de "observatori", situaţia devenind cu atât mai tragică cu cât profesorii recunosc că nu toţi au probleme medicale grave. "Orele de educaţie fizică au fost reduse acum la un singur curs de sport pe săptămână, însă, din păcate, mulţi elevi renunţă şi la acestea. Sunt de acord ca aceia care au afecţiuni să nu participe, dar, din păcate, am sesizat o creştere a numărului de scutiri medicale, eliberate din diverse motive, mai mult sau mai puţin reale", a explicat directorul Colegiului, prof. Mihai Creţu. La nivelul judeţului, medicii şi profesorii consideră că elevii nu ar trebui scutiţi de sport permanent, indiferent de afecţiune, exceptându-le pe cele grave. Metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică este obligatorie pentru toate unităţile de învăţământ şcolar şi universitar publice sau particulare. În funcţie de forma clinică şi de deficienţele funcţionale consecutive bolilor prezentate de elev, tipurile de scutiri medicale pot fi anuale, semestriale ori temporare. Cu toate acestea, elevii sunt obligaţi să fie prezenţi la orele de sport şi, în conformitate cu reglementările în vigoare ale Ministerului Educaţiei, trebuie să participe la o serie de activităţi, stabilite de profesor. Dr. Carol Ilyeş, medic de familie, precizează că elevul trebuie văzut înainte de un specialist, ulterior, de medicul de la şcoală şi abia apoi de cel de familie. "Faptul că tot mai mulţi elevi cer scutiri medicale demonstrează că sportul nu mai reprezintă o prioritate pentru ei. Cred că de vină sunt şi părinţii, care nu le oferă o educaţie în acest sens, dar şi medicii care eliberează scutiri pe ochi frumoşi", a spus medicul, care a mai adăugat că, în medie, pe an, nu eliberează mai mult de 10 scutiri pentru orele de sport. Baremul medical cuprinde boli infecţioase şi parazitare, tumori, boli ale sângelui şi organelor hematopoetice, cu excepţia celor maligne, boli ale aparatului circulator, celui digestiv, respirator sau genitourinar, afecţiuni endocrine şi de metabolism, boli ale sistemului nervos, tulburări mentale şi de comportament, afecţiuni ORL sau oftalmologice, în total 370 de afecţiuni, la care se adaugă şi situaţiile de post-intervenţie chirurgicală sau convalescenţă. Se pare, însă, că tendinţa acestui fenomen este că ia amploare şi pe fondul plasării orei de sport între un curs de matematică şi unul de geografie, ore la care elevii nu mai participă cu entuziasm, mai ales că tocmai au alergat, sărit la groapă sau au jucat o partidă de baschet. Directorul Colegiului Naţional "Emanuil Gojdu", prof. Viorel Mititeanu, este de părere că situaţia s-ar remedia, dacă elevii ar conştientiza importanţa orelor de sport, dar şi dacă profesorii ar găsi o tehnică de a atrage elevii la curs.