Una din cele mai importante anchete jurnalistice ale presei româneşti din ultimul deceniu, cea referitoare la diluarea dezinfectanţilor folosiţi în spitalele româneşti, a pus pe jar atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Direcţiile Publice şi Spitalele din ţară. Pe lângă închiderea fabricii Hexi Pharma şi verificările Ministerului Sănătăţii, Parchetul General a declanaşat o anchetă penală pentru „zădărnicire a combaterii bolilor”. Crişana vă prezintă integral povestea care va schimba complet România.

 

Totul a început de la drama Colectiv. De la rudele celor care au decedat după ce au scăpat de flăcări, ucişi de infecţii în spitalele româneşti. În urma mai multor materiale despre cazurile de la Colectiv cineva din fabrica Hexi Pharma a înţeles că aşa nu se mai poate, că există o vină, chiar dacă nu directă, pentru oamenii care au murit arşi şi că aceasta trebuie asumată. Drept urmare, informaţii cu privire la dezinfectanţii care sunt utilizaţi în spitale şi care sunt ineficienţi pentru că sunt diluaţi au ajuns la jurnalişti, care au declanşat o anchetă. Primul pas l-a constituit verificarea informaţiei, jurnaliştii comandând un bidon de dezinfectant pe care l-au trimis la analize. Rezultatele au corespuns cu informaţiile primite din fabrică, ceea ce, aşezat în context, echivala cu o catastrofă medicală de proporţii, cu sute, poate mii de oameni morţi în spitale din cauza unor infecţii. Cum a putut statul şi sistemul să permită aşa ceva? De ce nu a dezvoltat sau stabilit nişte metode sau protocoale clare prin care dezinfectanţii să fie verificaţi înainte de a ajunge în spitale? A fost o scăpare? Greu de crezut, de vreme ce cineva s-a îmbogăţit din asta, iar conferinţele medicale aveau un sponsor gras, constant. Una dintre conferinţe este foarte sugestiv prezentată de jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor. Era despre infecţiile din spitale, sponsorizată de Hexi Pharma, firma care le-a permis să se dezvolte, distribuind în spitale dezinfectanţi diluaţi. De parcă nu ar fi fost suficient, statistica Ministerului Sănătăţii cu privire la infecţiile din spitale era parcă croită să placă „sponsorului”: doar 0,2% infecții intraspitalicești în România, în timp ce la nivelul Uniunii Europene statistica arăta 3-5%. Coincidenţă?     

 

Tornadă la Ministerul Sănătăţii

La fel ca incendiul de la Colectiv care a dărâmat un întreg guvern, făcându-i pe oameni să nu mai treacă la etc. în lista de priorităţi PSI-ul şi dându-le mai multă putere pompierilor, ancheta jurnaliştilor Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan a declanşat un adevărat uragan. Ministrul Sănătăţii nu a mai putut ignora situaţia şi a pus DSP-urile din ţară să controleze dezinfectanţii din spitale.

Imediat după ce au înţeles cât de mult s-a îngroşat gluma şi cât de serioasă e situaţia, joi, 28 aprilie, Hexi Pharma a demarat o anchetă internă și, până la terminarea acesteia, a oprit producția din fabrică. Mărinimoşi, reprezentanţii Hexi Pharma au spus chiar că sunt pregătiți să suporte chiar ei costurile testelor pe care urma să le facă DSP-ul. Exact ca în cazul sponsorizării conferinţelor.

Pe 4 mai, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a anunțat că din totalul de 3.526 de probe recoltate din spitale, sub 5% au ieșit neconforme, în ceea ce privește eficacitatea dezinfectanților folosiți, adică peste 150 de probe erau „apă de ploaie”.

Două mari Institute Oncologice, cel de la Cluj-Napoca şi cel de la Bucureşti au suspendat folosirea biocidelor produse de Hexi Pharma. Nu discutăm despre spitale din localităţi mici, din zone mai puţin populate, discutăm despre instituţii care asigură îngrijire pentru bolnavii cu cancer, care foloseau „apă” pe post de dezinfectant!

Mai mult, tot pe 4 mai procurorii Parchetului General au început urmărirea penală in rem pentru „zădărnicire a combaterii bolilor” şi „falsificarea şi substituirea de alimente sau alte produse” în cazul dezinfectanţilor din spitale.

Potrivit unui comunicat, „pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit un dosar penal având ca obiect informaţiile vehiculate în spaţiul public privind dezinfectanţii produşi de o firmă autohtonă utilizaţi în unităţile sanitare”.

Conform Parchetului General „în cauză au fost delegaţi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române pentru efectuarea unor acte de urmărire penală, inclusiv pentru participarea la ridicarea probelor necesare în vederea realizării unor teste specifice, în colaborare cu Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii”.

 

Afacerea dezinfectantul

Pentru patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, absolvent de medicină, viaţa unui om era irelevantă în faţa munţilor de bani pe care îi învârtea. Conform jurnaliştilor de la Gazeta Sporturilor, Condrea deţine mai multe companii off-shore în străinătate, companii de la care erau achiziţionaţi dezinfectanţi pentru Hexi Pharma la suprapreţ. Vorbim despre valori enorme, de cinci ori preţul de pe piaţă. În acest fel, banii pe care Hexi Pharma îi făcea livrând dezinfectanţii în spitale ajungeau în conturile acestor firme off-shore gestionate de Dan Condrea şi apropiaţii lui. În 2009, cifra de afaceri a Hexi Pharma se dublează de la 1,6 milioane de euro la 3,2 milioane. Iar profitul brut aproape că se înjumătățește, la 450.000 de euro. Diferența de bani mergea în off-shore. Cum acceptau Spitalele să cumpere dezinfectanţi la preţuri de 25-50% mai scumpi decât ai concurenței? Tot banii negri din firmele off-shore rezolvau şi această problemă. Conform unui om bine ancorat în piaţă, citat de Gazeta Sporturilor, „rețeta impunerii lui Hexi Pharma a constat în banii negri care mergeau, lună de lună, prin agenții de vânzări către epidemiologi, directori de achiziție și directorii mari din spitale”. „Practic, caietele de sarcini pentru dezinfectante erau furnizate de către noi”, spune un agent care a lucrat pe comercial la Hexi Pharma. „Și caietele de sarcini erau astfel întocmite de spitale încât doar noi să putem satisface cerințele. Așa ne acceptau și prețurile mai mari”. Şefii din Sănătate nu ştiau despre mecanismul firmelor off-shore, se bucurau însă că Hexi Pharma „inunda” spitalele, DSP-urile, Inspecția Sanitară, cu bani.

Mecanismul acesta de producere şi reinvestire a banilor negri este un aspect al problemei, faptul că banii se făceau şi se distribuiau în mod ilegal e o chestiune penală, dar cât de lacom să fii ca după ce ai pus la punct un astfel de sistem să mai şi diluezi dezinfectanţii, omorând cu bună ştiinţă oamenii în spitale?       

 

Corupţia ucide! Și nu doar în Colectiv, ci zi de zi!

Înţelegând deficitul de imagine pe care îl implică toată această afacere, Alianța Medicilor din România a trimis o scrisoare deschisă, în care a subliniat că Statul nu ar trebui să se bazeze pe buna credință a unei firme private.

„Statul în niciun caz nu poate, și nici nu trebuie, să mimeze naivitatea. Nu este de acceptat ca statul să se bazeze pe buna credință a unei firme private, mai ales a unei firme care deține, după cum se vede, monopolul unui sector. Nici noi nu putem să credem în naivitate, ci doar în rea-voinţă şi în deliberare, care nu sunt de acceptat”, se arată în scrisoare în care se mai spune că, „după cum se vede, corupţia ucide! Și nu doar în Colectiv, ci zi de zi”.

Medicii au criticat faptul că instituțiile statului au luat o poziție „evazivă îndelung exersată și perfect mimată de atâtea ori încât nu mai surprinde pe nimeni”. „Nu putem dovedi nimic, nu avem laboratoare acreditate, nu știm cine poate fi responsabil. Dacă statul român excelează în ceva, este în diluarea până la dispariție a responsabilității”, afirmă medicii.

„Nici măcar nu mai avem siguranța că ceea ce noi vă prescriem dumneavoastră corespunde ca substanța activă și are concentrația scrisă pe etichetă. Dacă nu corespunde, evident, medicul este de vină în totalitate fiindcă nu avem un organism care să normeze, ci zece instituții care pasează una alteia responsabilitatea până la plictisul sau decesul reclamantului. Sună dur, dar trăim zi de zi în această situaţie”, se mai arată în scrisoarea medicilor.

O secvenţă care face cât un portret este bine punctată de jurnaliştii care s-au ocupat de anchetă, după întâlnirea cu patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Când patronul celei mai mari firme de dezinfectanți din România (...) pleacă de la mall, un oarecare din parcare face o observație simplă: „Uită-te la tipul acesta! Are un Porsche Cayenne și l-a înmatriculat în Bulgaria. Cât de lacom trebuie să fii?”.

 

Alcoolul contrafăcut, o altă belea

O altă „metodă” prin care statul român tolerează un adevărat atentat la sănătatea propriilor cetăţeni este piaţa neagră a alcoolului. Cantități enorme de alcool nefiscalizat şi contrafăcut sunt vândute anual la tarabe improvizate sau la marginea drumului, prin piețe, internet sau alte canale de distribuție către consumatori. Prin calitatea lor îndoielnică, aceste produse, care nu sunt supuse niciunui control, reprezintă o reală amenințare pentru sănătatea și chiar viața consumatorilor, generând totodată costuri bugetare semnificative. Câţi români mai trebuie să moară intoxicaţi cu băuturi îndoielnice până când decidenţii vor dovedi responsabilitate şi vor lua măsuri concrete împotriva eliminării pieţii negre a alcoolului?! Care, iată, a ajuns la peste 90% din totalul pieței, conform unui studiu al Federaţiei Patronale a Industriei Alcoolului. Prejudiciul adus statului este enorm, 2 miliarde de euro pe an.