Secretarul de Stat în Ministerul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a vorbit sâmbătă, 20 martie, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în Oradea, la sediul Plus, despre investiţiile pe care ministerul le are în vedere pentru susţinerea sistemului sanitar. Suma totală este de peste 7 miliarde de euro, fonduri care se obţin prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR) şi Programul Operaţional Sănătate (POS).

Concret, prin PNNR sunt prevăzute 3 miliarde de euro pentru investiţii şi 400 milioane de euro pentru digitalizare, în timp ce prin POS vor fi disponibile peste 4 miliarde de euro pentru sistemul medical românesc.
Aşa cum a explicat Mihăilă, în cadrul PNNR vor fi prioritare investiţiile care ajută spitalele să se conformeze la regulile care ţin de igienă şi siguranţă în privinţa incendiilor şi seismelor, dar şi investiţiile prin care se dezvoltă unităţi spitaliceşti în domenii deficitare. „Vom fi foarte atenţi în a selecta acele unităţi sanitare care au şanse să finalizeze proiectele”, a spus Ioana Mihăilă. Aceasta a explicat că din acest punct de vedere Oradea are un avantaj, iar proiectul noului spital de pneumoftiziologie inițiat de Primăria Oradea și Consiliul Județean are şanse mari de a beneficia de finanțare europeană. „Am discutat cu reprezentanţii Primăriei Oradea şi au transmis că vor finaliza în luna martie studiul de fezabilitate pentru spitalul nou de pneumologie şi boli infecţioase. Doresc să aplice pentru finanţare în PNRR şi îi încurajez să facă lucrul acesta, pentru că sunt destul de avansaţi, este un proiect matur iar noi vom selecta proiectele cu un anumit grad de maturitate pentru că termenul de finalizare şi operaţionalizare a spitalelor şi cabinetelor  este august 2026", a spus aceasta.
 

Investiţii pentru dezvoltarea asistenţei primare şi ambulatoarelor

O componentă importantă a PNRR este finanţarea a 200 de centre comunitare integrate în zone rurale sărace dar şi investirea în 2000 de cabinete de medicină de familie din localităţi mici, cele din urmă fiind vizate atât din punct de vedere al dotărilor, cât şi din punct de vedere al formării profesionale. „Dorinţa noastră este să dăm mai multă putere medicului de familie, să-şi desfăşoare activitatea cât mai aproape de pacient. Ştim că pacienţii de multe ori nu au acces la servicii medicale, din cauza distanţei dintre locul lor de domiciliu şi unitatea medicală, motiv pentru care dorim ca o parte din analizele medicale, mai ales cele care au legătură cu diagnosticul precoce şi monitorizarea afecţiunilor cronice, să poată să se desfăşoare în cabinetul medicului de familie”, a spus Mihăilă. Acesta a mai subliniat că în aceste cabinete ar putea să se facă şi anumite analize utile în prevenţie, cum este testul Babeş - Papanicolau.
Secretatul de Stat a mai atras atenţia asupra necesităţii unor reforme prin intermediul cărora să se pună accent mai mult pe activitatea din ambulatoriu. Astfel, spitalele vor fi stimulate financiar pentru activitatea din policlinici.

 

Paşi spre digitalizare

Cele 400 de milioane de euro oferite prin PNRR pentru digitalizare vizează eficientizarea sistemelor CNAS. Introducerea unui sistem naţional de telemedicină şi crearea unui dosar electronic al pacienţilor. Concret, autorităţile ar avea acces la date anonime, care să le ajute să afle statistici reale despre patologii, nevoi, evoluţii, iar pacientul ar avea oricând acces la dosarul său digital. Astfel, şi pacienţii ar avea un control mai mare asupra deconturilor şi costurilor, dar şi asupra datelor medicale.
Alte investiţii prevăzute de minister se referă la infrastructura spitalicească mare, care include constrtucţia unor spitale regionale, dar şi la accelerarea programelor naţionale pentru prevenţia şi depistarea bolilor cardiovasculare, a diabetului sau a cancerelor de col uterin şi de sân. Aceste investiţii vor fi făcute prin POS, România fiind singura ţară din Uniunea Europeană care beneficiază de acest program.  

 

Oradea, un model în privinţa organiazării la ATI

În ceea ce priveşte pandemiai Covid-19, Ioana Mihăilă a specificat că se urmăreşte reorganizarea secţiilor ATI din spitale, astfel încât acestea să aibă două fluxuri separate, unul Covid şi unul non-Covid. La Oradea funcţionează deja acest model, fiind amenajate secţii de terapie intensivă şi în spitale non-Covid cum este Spitalul Judeţean sau Spitalul Pelican.  
De asemenea, în privinţa imunizării, secretarul de stat a spus că în luna aprilie România ar urma să primească 5 milioane de doze de vaccinuri, inclusiv de la Johnson&Johnson. Aceasta a arătat că sunt şanse mari ca Johnson&Johnson să poată fi administrat şi de către medicii de familie în viitor, dat fiind faptul că are condiţii de păstrare la temperaturi situate între 2 şi 8 grade.