După descentralizarea sistemului sanitar, urmează informatizarea acestuia. Dacă descentralizarea presupune ca aproximativ 3% să fie alocaţi din bugetul autorităţilor locale pentru spitale, informatizarea se va face pe banii furnizorilor de servicii medicale. Autorităţile sanitare au emis un ordin prin care obligă pe toţi furnizorii de servicii medicale să-şi achiziţioneze sistemul informatic plus cititoarele de card pe bani proprii, lucru care a stârnit revolta şi opoziţia medicilor de familie.

Medicii de familie sunt obligaţi prin lege să-şi achiziţioneze din propriul buzunar cititoare de carduri. Măsura este intens criticată de reprezentanţii medicilor care spun că aceasta este aberantă, deoarece presupune ca medicii din familie să finanţeze din veniturile proprii un sistem de care nu ei beneficiază, în primul rând, ba mai mult, este conceput pentru a-i supraveghea. Conform Odinului comun semnat de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Nicolae Duţă, şi intrat în vigoare pe 15 decembrie anul trecut, medicii de familie sunt obligaţi ca până pe 31 martie să-şi pună la punct sistemul informatic. „Începând cu data publicării prezentului ordin, toţi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale (...) au obligaţia să creeze cadrul informativ necesar punerii în aplicare a strategiei e-Români şi e-Sănătate şi pentru implementarea proiectelor informatice SIUI actualizat (Sistemul Informatic Unic Integrat), cardul naţional de sănătate, e-prescriere şi dosarul electronic medical", se arată în Ordin. Asigurarea infrastructurii informatice se referă în principal la asigurarea cu tehnică de calcul, soluţii de internet de bandă largă şi de back-up, infrastructură de networking, precum şi „alte servicii". Termenul până la care se impune realizarea sistemului este 31 martie 2011, dată după care toate raportările se vor face numai în sistem centralizat on-line, bazat pe autentificare cu certificat digital calificat. „Cheltuielile pentru asigurarea infrastructurii informatice se realizează, în condiţiile legii, din bugetul de venituri şi cheltuieli propriu al furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi materiale sanitare sau, după caz, din veniturile proprii ale acestora", se arată în art.5 al Ordinului, de unde a pornit întreaga revoltă a medicilor de familie.

Un experiment nefericit şi păgubos

Preşedinta Patronatului Medicilor de Familiei - Filiala Bihor, dr. Dorina Popa, spune că măsura este nepotrivită din mai multe motive. În primul rând, sistemul a fost conceput pentru controlul banilor asiguraţilor, or competenţe în acest sector are Casa de Asigurări de Sănătate, aceasta fiind instituţia care trebuie să-şi pună la punct sistemul. „Nu cred că medicii de familie trebuie să scoată din veniturile lor private bani pentru a finanţa un sistem public care, până la urmă, îi controlează chiar pe ei", susţine dr. Dorina Popa. În al doilea rând, autorităţile ar trebui să privească peste gard, în curtea sanitară a Ungariei, unde s-a încercat în acelaşi fel implementarea proiectului, dar experimentul a eşuat şi s-a renunţat la el. „Oare de ce au renunţat?! Chiar nu se poate interesa nimeni să vadă de ce nu a funcţionat în Ungaria?!", se întreabă reprezentanta medicilor de familie bihoreni. În al treilea rând, măsura este nepotrivită, pentru că va diminua foarte mult veniturile medicilor de familie şi aşa în scădere, iar în mediul rural satisfacerea cerinţelor ministeriale este practic imposibilă. „În mediul rural funcţionează majoritatea medicilor de familie şi aici nu sunt condiţii în cele mai multe localităţi pentru asigurarea cel puţin a internetului. Pur şi simplu mi se pare o birocraţie în plus pe care suntem obligaţi să o plătim cu banii noştri", spune Dorina Popa. În plus, încă nu se cunoaşte procedura de achiziţie a cititoarelor de carduri, care sunt firmele care comercializează astfel de aparate. Din câte s-au interesat medicii de familie, un astfel de aparat costă în jurul a 500 de euro. Achiziţionarea cititoarelor nu va fi însă singura obligaţie a medicilor, aceştia trebuind să achiziţioneze tot ce înseamnă platformă electronică, softuri, reţea de internet etc.

Primul pas, petiţiile

La nivelul Patronatului, medicii de familie sunt pe punctul de a poziţiona oficial organizaţia faţă de intenţia autorităţilor sub forma unui memoriu. Între timp, au realizat şi o petiţie pe care au expediat-o atât celor două instituţii sanitare care au emis ordinul, cât şi postând-o pe internet. „Noi plătim taxe la bugetul de stat şi nu cred că este cazul să mai finanţăm din venituri proprii un sistem informatic naţional. Domniile voastre doriţi implementarea acestui sistem, pentru că funcţionarii aflaţi în subordinea instituţiilor pe care le conduceţi, nu au fost în stare să ţină nişte evidenţe clare privind numărul persoanelor asigurate, cantităţile de medicamente eliberate pe fiecare tip de furnizor, costurile pe tip de medicament sau afecţiune etc. Dacă aveţi 36 de milioane de euro să plătiţi o firmă străină de soft pentru acest proiect (SIUI), deşi se găseau şi la noi firme capabile de acest proiect şi cu sume mult mai mici, să găsiţi şi banii necesari prin care să asiguraţi ceea ce solicitaţi prin acest ordin! Ce tupeu aveţi să solicitaţi unor persoane care desfăşoară o activitate independentă să vă finanţeze un asemenea proiect?! Nu ştiu să fi venit la mine primarul localităţii în care locuiesc şi să-mi ceară bani pentru asfaltarea şoselei pe care se deplasează oricine vrea din această ţară, inclusiv cei care vin la rude, din străinătate. Cum să mi se ceară mie să investesc într-un proiect naţional de care beneficiază toată populaţia ţării actuale şi cei care vor veni după, când aşa ceva este de datoria Guvernului acestei ţări?!", se arată în actul intitulat „Răbdarea şi înţelegerea noastră nu este fără limite", putând fi accesat pe www.petitionline.ro