Două dintre spitalele militare din ţară, printre care şi cel din Oradea, sunt pe cale să treacă din subordinea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) în cea a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). De ce s-a recurs la aceasta şi ce modificări atrage după sine demersul a explicat, în următoarele rânduri, col. dr. Gheorghe Scridon, directorul general al Spitalului Clinic Militar de Urgenţă Oradea. Trecerea spitalelor militare în subordinea MAI este strâns legată de reducerea numărului de cadre militare şi de militari în termen. Dacă în 1990, când în România existau 12 spitale militare şi un centru de boli cardiovasculare, armata română număra circa 500.000 de militari în termen şi cadre militare, în prezent personalul MApN este format din 105.000 oameni. "Se preconizează ca în 2007 acesta să scadă la 90.000 (75.000 militari profesionişti şi 15.000 angajaţi civili). S-a ajuns astfel la o supradimensionare a sistemului medical militar, iar în acest context, un prim pas al reformei în sistem, până în 2003, l-a constituit reducerea funcţiilor militare ale cadrelor medicale în toate spitalele de această categorie. În spitalul orădean din 40 de persoane doar opt au rămas în funcţiile militare, iar celelalte au fost trecute în rezervă, desfăşurându-şi activitatea medicală în cadrul spitalului în calitate de personal civil contractual", a precizat col. dr. Gheorghe Scridon, directorul spitalului. A doua etapă în reforma din domeniu va fi distribuirea spitalelor militare forţelor armate specifice. Spre exemplu, spitalul din Constanţa va aparţine de Forţele Navale, iar cele din Iaşi şi Sibiu, de Forţele Terestre. Au circulat însă zvonuri că unele dintre unităţi îşi vor înceta activitatea. În ceea ce priveşte spitalul orădean, în urma demersurilor făcute de prefectul Ilie Bolojan, unitatea a primit undă verde din partea autorităţilor (printr-o înţelegere între cele două ministere) să treacă în subordinea MAI, menţinându-se ca unitate spitalicească. "Aceasta a fost cea mai potrivită soluţie, în actuala conjunctură a reformei din sistem", a apreciat col dr. Gheorghe Scridon. Unitatea va fi în continuare finanţată de Casa de Asigurări de Sănătate OPSNAJ (Ordine Publică, Siguranţă Naţională, Armată şi Justiţie), pentru activitatea medicală, iar partea de reabilitare, amenajare şi întreţinere va fi susţinută financiar de MAI. Spitalul va deservi, în continuare, atât personalul militar, activ şi cel în rezervă, dar şi toate categoriile de asiguraţi (inclusiv cei asiguraţi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). "Sperăm într-o finanţare mai bună, întrucât MAI a contractat un credit pentru finanţarea spitalului, în următorul an, în vederea dotării cu aparatură", a opinat directorul Spitalului Clinic Militar de Urgenţă Oradea, unitate care a primit în 1 iulie a.c., statutul de spital clinic. În prezent, în spitalul orădean îşi desfăşoară activitatea medicală şapte cadre militare, ale căror grade vor fi transformate în echivalente ale funcţionarilor publici cu statut special: cea de colonel va fi de comisar şef, cea de locotenent colonel se va numi comisar, cea de maior va deveni subcomisar, iar un căpitan se va numi inspector principal. După reabilitarea în cursul anului trecut a întregii reţele de curent electric a spitalului, unitatea a fost dotată, la începutul acestui an, cu o nouă staţie de oxigen, modernă şi ecologică, investiţie care a costat circa 3 miliarde de lei.