Pentru prima dată OMS a stabilit marcarea Zilei Mondiale de Luptă împtoriva Hepatitei pe 28 iulie. Prima celebrare are ca scop creşterea gradului de conştientizare a populaţiei despre hepatitele virale. Hepatita nu este o afecţiune banală, ci una care poate ucide. Definită ca o inflamaţie acută sau cronică a ficatului, cel mai adesea fiind rezultatul unei infecţii virale de tip A, B, C, D, E sau G. Numeroase alte cauze precum efectele secundare ale medicamentelor, alcoolul, drogurile, pot genera hepatite neinfecţioase sau agrava una virală. În acest context, conducerea Direcţia de Sănătate Publică a judeţului a mobilizat ieri factorii medicali cu competenţe în prevenirea, depistarea şi tratarea hepatitei, pentru o dezbatere în care să fie formulate direcţiile viitoare de acţiune, sub sloganul „Hepatita: să o cunoaştem, să ne testam, să ne protejăm, să o combatem împreună".

Heptatita A (HVA) apare sporadic, înfocare sau în epidemii, cu tendinţe de recidivare ciclică. Virusul se răspândeşte în condiţii de igienă precară, prin transimitere fecalo-orală. Grupurile de risc sunt copii din colectivităţi (creşe, grădiniţe), adulţii care trăiesc în aglomeraţii urbane fără condiţii igienico-sanitare. Vaccinarea prin administrarea de imunoglobină este cea mai bună metodă de apărare împotriva acestui tip de infecţie. În Bihor, anul trecut au fost depistate şi tratate 192 de cazuri noi. Conform datelor prezentate de specialişti, hepatita de tip B (HVB) este cel mai grav tip de infecţiei şi reprezintă o problemă de sănătate publică, 4,8% din populaţia României fiind afectată. Din 1995 s-a introdus obligativitatea vaccinării nou născuţilor, continuată apoi în alt două etape prin cabinetele medicilor de familie. Virusul se transmite prin contactul cu sângele sau derivate de sânge de la o persoană infectată şi reprezintă un risc şi pentru personalul medical. Moda tatuajelor şi a piercingurilor, ustensilele folosite pentru pedichiură şi manichiură, contactul sexual întâmplător şi neprotejat sunt alte cauze majore de transmitere a virsului. Se estimează că două miliarde de oameni au fost infectaţi şi alte 350 de milioane trăiesc cu infecţie cronică. Netratată, acest tip de hepatită evoluează în ciroză hepatică la aproximativ 30% din pacienţi, fiind totodată responsabil de 70% din cancerele hpatice. Anul trecut, în Bihor au fost semnalate 17 cazuri noi, după ce în 2002 erau evidenţiate 77 cazuri şi în 2004 -57 de cazuri. Hepatita C (HVC) se poate transmite prin sângele primit în timpul transfuziilor, utilizarea drogurilor injectabile, contact sexual neprotejat sau de la mama infectatată la făt în timpul naşterii. Nu există vaccin împotriva acestui tip de virus. Aproximativ 3,25% dintre români sunt afectaţi de AVC, aproximativ 80% din cazuri se cronicizează. Un sfert dintre pacinţii cu acest gen de infecţie dezvoltă ciroză hepativă, iar unu din cinci pacienţi, cancer hepatic. Incidenţa infecţiei cu virusul hepatitei C este cea mai ridicată în grupul de vârstă 30 - 44 de ani, cel mai productiv grup din punct de vedere economic. În Bihor au fost înregistrate anul trecut 13 cazuri noi, după ce magnitudinea a fost atinsă în 2003-2004 cu 22 respectiv 32 de cazuri noi.

La întâlnirea de ieri a participat conducerea DSP Bihor, prin directorii Marius Pîrcioagă şi Zoe Bitea, dr. Călin Sonea (DSP), dr. Ciprian Brisc - şeful Clinicii de gastroenterologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, directorii de îngrijiri de la Spitalul Municipal, respectiv Spitalul Judeţean, dr. Olimpia Mateiaş şi dr. Florin Rob, dr. Olivia Burtă - şefa Centrului de Transfuzii Oradea, dr. Alin Şandru -preşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi Bihor şi Leontina Daragiu de la Ruhama.