Amenințarea cu violența fizică sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi de a interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator, excluderea din grup și izolarea socială sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România.

100 de copii din 16 județe au participat, timp de două zile, la sfârșitul săptămânii trecute, la București, la Forumul Copiilor, un eveniment în cadrul căruia au analizat cauzele pentru care bullyingul încă este prezent în școli și au identificat soluții pe care le-au prezentat autorităților.

„Considerăm că principala problemă o reprezintă lipsa relațiilor sănătoase dintre copii, profesori și părinți. În opinia noastră, bullyingul este problema copiilor, dar responsabilitatea adulților, de aceea avem încredere că veți lua în considerare propunerile noastre”, au spus copiii la întâlnirile cu reprezentanții autorităților: ministrul Educației - Sorin Cîmpeanu, ministrul Sănătății - Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Învățământ din cadrul Senatului - Monica Anisie și consilierul de stat din Cancelaria Prim-Ministrului - Maria Mădălina Turza.

Printre măsurile propuse de copii se află: recrutarea profesorilor având la bază inclusiv criterii care țin de sănătatea emoțională; crearea de programe pentru starea de bine a profesorilor - profesorii să aibă posibilitatea de a apela gratuit la un psiholog pentru câteva ședințe pe perioada unui an școlar: să existe evaluări periodice ale profesorilor, evaluări reale, independente și care să nu fie corelate cu gradele didactice. Copiii doresc mai mulți consilieri școlari, fără alte atribuții administrative și fără normă didactică, în școli. Vor sisteme de raportare anonimă a abuzurilor sau situațiilor de bullying, să aibă ocazia de a-și cunoaște mai bine profesorii, să împărtășească și alte experiențe cu ei, să dezvolte relații deschise, în afara orelor de curs. O altă dorință o constituie recunoaștere publică a școlilor preocupate de starea de bine a întregii comunități educaționale (elevi, profesori, părinți) și a profesorilor care se implică activ și au rezultate în prevenirea situațiilor de bullying. Mai vor să fie întrebați și ascultați în mod real înainte de a se face schimbări care îi afectează direct (de exemplu modificarea structurii anului școlar, modul de organizare a orelor, metodele de evaluare folosite, includerea de noi materii etc.), să participe la cursuri sau workshopuri în care să învățe cum se realizează o evaluare utilă și cum pot comunica feedback către profesori, să fie respectată legislația de către școli și să fie asigurată reprezentarea autentică a elevilor în toate problemele care îi privesc. Să existe campanii și programe naționale care să cultive empatia, adresate copiilor, profesorilor și părinților, prin mijloace potrivite și cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie. Să se caute soluții pentru ca atât copiii, cât și părinții să își poată petrece mai mult timp împreună (de exemplu Ziua familiei - zi liberă, spații publice potrivite pentru activități sportive sau recreaționale pentru copii și părinți). Copiii cer intervenții prompte prin colaborarea dintre instituții care să le arate că abuzurile și violența de orice fel, inclusiv bullying, nu sunt tolerate.

În analiza dată publicității de Salvați Copiii, la 1 iunie 2022, se arată că unul din doi copii este expus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală, în vreme ce 41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.