Decizia din acest an a CJ Bihor de a externaliza serviciile sociale prestate de DGASPC a suscitat multe păreri pro şi contra. Cei din conducerea CJ Bihor susţin că prin externalizarea acestor servicii către ONG-uri se va face economie la buget, iar de cealaltă parte există voci care spun că externalizarea este păguboasă.

Externalizarea serviciilor sociale constă în transferul de responsabilităţi privind acordarea serviciilor sociale altor furnizori acreditaţi în condiţiile legii, în vederea creşterii permanente a calităţii serviciilor sociale şi a gradului de eficientizare a resurselor acestor servicii la nivelul standardelor de calitate. Prin contractarea serviciilor sociale se urmăresc câteva aspecte în furnizarea serviciilor sociale: creşterea permanentă a calităţii serviciilor sociale având la bază standardele de calitate minime obligatorii; creşterea permanentă a gradului de eficacitate/eficienţă a utilizării resurselor alocate; reducerea alocării de resurse financiare de la C.J. Bihor către DGASPC Bihor, în special pe structura cheltuielilor de personal şi folosirea resurselor complementare accesibile de către furnizorii privaţi de servicii sociale. „Pentru punerea în aplicare a prevederilor celor două hotărâri a CJ Bihor cu privire la externalizarea serviciilor sociale din cadrul instituţiei noastre, DGASPC Bihor a procedat la întocmirea caietelor de sarcini pentru externalizarea serviciilor sociale, conform anexelor hotărârilor amintite anterior, respectiv la demararea procedurilor legale pentru scoaterea la licitaţie a serviciilor sociale în cauză. Toate cele 21 de unităţi care au fost aprobate spre externalizare de către CJ Bihor urmează a fi supuse externalizării. S-au întocmit deja caietele de sarcini pe baza cărora vor fi organizate licitaţiile pentru externalizarea serviciilor. Toate unităţile în cauză sunt puse şi validate deja pe SEAP", a spus Ştefan Goţia, purtător de cuvânt al DGASPC Bihor.

 

Păreri pro şi contra

Pe de altă parte, câţiva orădeni, care semnează „SRL-iştii", susţin într-o scrisoare deschisă că, de fapt, această externalizare a serviciilor este una păguboasă care va fi suportată ulterior, tot din buzunarul contribuabilului. „Dacă este să ne luăm după orice externalizare (cel mai recent exemplu Poşta Română) care s-a făcut în România de către instituţiile statului, suntem convinşi în proporţie de 100% că se vor cheltui mai mulţi bani în acest mod decât în actuala formulă. La "licitaţii" şi poate în primele două-trei luni ONG-urile vor oferi aceleaşi servicii cu aceiaşi bani, după care, bineînteles, vor constata că aceşti bani nu sunt suficienţi şi vor cere statului sume mai mari", spun SRL-iştii. „În plus, nu suntem siguri că ONG-urile vor păstra numărul de angajaţi în centre câţi sunt acum. Având în vedere că aceste centre sunt situate la distanţe mari de Oradea (Râpa, Cadea, Popeşti, Cighid, Tinca, Remeţi etc), unde alte posibilităţi de angajare nu prea sunt, ceea ce ne doare este că angajaţii respectivelor centre sunt cei loviţi. Pe deasupra, în centre, personalul este exact în numărul de care este nevoie: asistente, infirmiere, medic (unde este, căci în unele centre nu este), contabil, educator, psiholog, bucătărese, portar etc. Deci nu ar fi cazul de disponibilizări. În ceea ce priveşte sediul DGASPC din Oradea, credem că aici s-ar putea face disponibilizări fără a fi afectată deloc activitatea, având în vedere proporţia dintre volumul de muncă (efectuată şi aceasta în mare parte de către personalul TESA al centrelor) şi numărul angajaţilor", susţin SRL-iştii.

Personalul specializat trebuie păstrat!

Purtătorul de cuvânt al DGASPC, Ştefan Goţia, spune că se fac eforturi din partea conducerii instituţiei pentru păstrarea personalului din centrele ale căror servicii vor fi externalizate. „E normal ca aceste servicii să fie externalizate către furnizori acreditaţi de servicii sociale. Spre exemplu, e un lucru ştiut că un ONG atrage mai repede fonduri europene nerambursabile şi este mai eligibil decât o instituţie anume. Noi sperăm ca personalul să rămână pe loc. S-au făcut investiţii în aceste resurse, au participat la diverse cursuri de formare profesională etc. Avem un personal specializat, care, în opinia noastră, trebuie păstrat şi pe mai departe", a menţionat Goţia.

În finalul scrisorii deschise semnată de SRL-işti, aceştia menţionează că „acest articol este semnat de un grup de cetăţeni care nu au absolut nicio legătură cu DGASPC, mai mult chiar, provenim din mediul privat, dar ne-am săturat să vedem cum se risipesc banii publici şi, deci, ai noştri".