În cazul vizitelor medicale la domiciliu, Este binecunoscută imaginea medicului de familie din străinătate, care, la solicitarea unui pacient aflat pe lista sa, se deplasează, în câteva minute, la domiciliul acestuia. Bineînţeles, există diferite pachete de asigurări de sănătate, în funcţie de care asiguratul beneficază de anumite categorii de servicii medicale, ţinând cont de tehnologia şi aparatura de înaltă performanţă din Occident. Însă a ne lamenta nu reprezintă o soluţie. Ceea ce are importanţă reală este ceea ce putem face pentru ca sistemul în care ne aflăm să meargă mai bine. În sistemul sanitar românesc, însă, la fel cum sunt concepute multiple servicii medicale, nici acest capitol din sănătate nu a fost scutit de o organizare "fericită". Până în urmă cu doi ani, cheltuielile legate de deplasarea medicilor de familie la domiciliul pacientului, în urma solicitării acestora, pentru probleme de sănătate mai grave sau mai puţin grave, erau decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. De un an, însă, de când au fost înfiinţate centrele medicale de permanenţă, unde serviciile medicale erau acordate tot de către medici de familie, deplasarea la domiciliul pacienţilor nu îşi mai găsea o acoperire financiară din partea CAS, cheltuielile legate de deplasarea la domiciliu nemaifiind decontate de autoritatea din sănătate. S-a ajuns, pe acest fond al organizării de la nivel naţional al sistemului sanitar, chiar la situaţii în care rugămintea unui pacient adresată medicului său de familie, de a se deplasa la domiciliul său, să primească doar replica seacă: "Sunt ocupat". Ne întrebăm, în acest context, dacă medicii din această ramură medicală se pot numi într-adevăr de familie sau ar fi mai nimerită expresia "medici de circumscripţie" ori "medici de centru de permanenţă"? Sancţiuni în funcţie de gravitatea cazurilor La punctul patru din Obligaţiile Medicilor de Familie se specifică, în mod clar, că acestora le este interzis să refuze acordarea asistenţei medicale în caz de urgenţă medicală ori de câte ori se solicită aceste servicii medicale. Doar că, în cazul unui pacient care apelează la medicul de familie, cu rugămintea de a se deplasa la domiciliul acestuia, cel care stabileşte dacă este vorba de urgenţă medicală sau nu este tot medicul de familie. Pentru a aduce lumină asupra subiectului, am solcitat informaţii la CAS Bihor. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oana Giurcă, a precizat că, în cazul unor nemulţumiri ale asiguraţilor, cu privire la activitatea medicilor de familie se pot adresa Colegiului Medicilor. "Medicii de familie sunt pasibili de sancţiuni, în cazul în care refuză acordarea serviciilor medicale la domiciliul pacienţilor, când li se solicită acest lucru, iar decizia luată periclitează evoluţia bolii de care suferă pacientul. În analiza acestor situaţii, se ia în considerare gravitatea cazului", a specificat Dumitru Mohan, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor. Cine are dreptul la asistenţă medicală la domiciliu? Preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie din Bihor, Monica Vaida, ne-a vorbit despre statutul medicului de familie, prin prisma noutăţilor pe care le aduce contractul cadru pentru anul 2004. Astfel, în ceea ce priveşte asistenţa medicală în mediul urban, documentul stipulează că, din cele şapte ore program zilnic ale medicului de familie (pe care le stabileşte personal fiecare medic), două sunt destinate deplasărilor pe teren. Actul mai precizează faptul că pe parcursul celorlalte cinci ore de consultaţii la cabinetul individual, medicilor le este interzis să părăsească unitatea. Punctul şapte din Normele contractului-cadru enumeră categoriile de persoane care au dreptul la asistenţă medicală la domiciliu. Acestea se află printre pacienţii asiguraţi, care beneficiază de pachetul de servicii medicale de bază. Astfel, au dreptul la asistenţă medicală la domiciliu copiii de până la un an, aflaţi în tratament pentru afecţiuni acute grave ce nu permit deplasarea la cabinetul medical. Medicii de familie mai trebuie să se deplaseze la domiciliul pacienţilor, atunci când este vorba de urgenţe medico-chirurgicale, care nu permit deplasarea la cabinet. Beneficiază, de asemenea, de asistenţă medicală la domiciliu asiguraţii de orice vârstă, cu insuficienţe motorii ale membrelor inferioare, cât şi bolnavii cu afecţiuni foarte grave, aflate în ultima fază de evoluţie a bolii. Medicii de familie sunt obligaţi să se deplaseze la domiciliul pacienţilor şi atunci când aceştia au diverse afecţiuni, iar o recomandare în scris a medicului de specialitate certifică faptul că bolnavul nu este deplasabil, iar afecţiunea de care suferă necesită monitorizare şi tratament. Conform contractului cadru pentru anul 2004, medicii de familie sunt obligaţi şi să identifice potenţialii factori de risc care pot conduce la declanşarea unor epidemii. Banul face omenia? Deplasările la domiciliu, în mediul urban, în timpul programului de serviciu, sunt decontate de CAS, pe când cele efectuate în afara programului nu sunt plătite de autoritatea din sănătate, ci de către pacient. În zonele rurale, însă, asistenţa la domiciliu este decontată de către CAS, fie că aceasta se efectuează în timpul programului de lucru sau nu. Suma decontată de către CAS, per capita (toate serviciile medicale acordate unui pacient, pe parcursul unei luni), pentru fiecare asigurat este de 10.000 de lei, lunar. "Cred că în comparaţia dintre un medic de familie român şi unul din străinătate, trebuie luat în seamă şi un element deosebit de important: cum este finanţat fiecare dintre ei!", a opinat Monica Vaida. Asistenţa medicală cu rol profilactic se va concretiza oare? Dacă da, când şi cum? Preşedintele CNAS, Cristian Celea, a precizat, recent, că medicilor de familie li se va acorda un nou punctaj, în funcţie de activitatea desfăşurată, conform noului contract cadru pentru anul 2004. Se are în vedere ca medicii de familie să desfăşoare cu adevărat o muncă de cunoaştere, prevenţie, diagnostic şi urmărire a stării de sănătate a asiguraţilor înscrişi pe listele proprii. S-a constatat, însă, că acei medici care au înscrişi peste 1500, până la 2000 de persoane încasau sume frumoase, finanţarea făcându-se per capita, dar starea sănătăţii pacienţilor nu se îmbunătăţea. Astfel, va fi obligatoriu ca fiecare medic să-i facă un screening anual, de natură profilactică, asiguratului, pentru a avea tabloul stării de sănătate a acestuia, iar asiguratul este obligat să răspundă acestei solicitări. Şi într-un caz, şi în altul, abaterea de la cerinţă se pedepseşte.