Peste 17.000 de copii cu vârsta de opt ani din șaisprezece țări, de pe patru continente, au fost întrebați despre experiențele lor și părerile asupra propriei vieți. Cei mai mulți se simt mulțumiți cu viața lor, dar 3% dintre copii au niveluri foarte reduse de bunăstare, în ţări precum Columbia și România.

Cercetările cu acest grup de vârstă sunt foarte rare. Studiul este cel mai divers și cu cea mai mare acoperire întreprins vreodată la nivel internațional asupra vieții copiilor privită prin propria lor perspectivă.  În cadrul studiului, copiii au fost întrebați despre aspecte-cheie ale vieții lor între care viața lor de familie și cea de acasă, prietenii, banii și bunurile pe care le au, viața la școală, zona în care locuiesc, modul cum își folosesc timpul, bunăstarea personală, concepțiile asupra drepturilor copiilor și nivelul global de fericire. Cei mai mulți copii cu vârsta de 8 ani din 16 țări se simt mulțumiți cu viața lor, dar o minoritate (în jur de 6%) a acestora are niveluri scăzute de bunăstare. Procentul copiilor cu niveluri foarte reduse de bunăstare variază de la sub 3% în Columbia și România la peste 9% în Etiopia, Coreea de Sud și Marea Britanie.

Nemulţumiţi de spațiile de joacă disponibile

15% dintre copiii români de 8 ani nu au calculator și 24% nu au acces la Internet de acasă. Deși în general sunt mulțumiți de bunurile pe care le au, aproximativ 42% dintre aceștia sunt adesea sau întotdeauna îngrijorați de banii pe care îi are familia lor. În România, fetele sunt la fel de fericite ca și băieții, dar sunt mai mulțumite de școală decât aceștia. În schimb, fetele sunt mai nemulțumite de locurile de joacă disponibile, dar și de colegii lor de școală. Copiii români sunt cei mai mulțumiți de sine și de familie. Urmează școala și relațiile cu ceilalți, pe ultimul loc situându-se satisfacția cu zona în care trăiesc.

Potrivit profesorului Sergiu Bălțătescu de la Universitatea din Oradea, coordonatorul pentru România al cercetării, „toți cei responsabili de bunăstarea copiilor români ar trebui să ia rezultatele acestui studiu ca punct de plecare al eforturilor de conștientizare și al preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. Deși copiii români sunt în general fericiți, ei sunt printre cei mai nemulțumiți din toate țările incluse în studiu de spațiile de joacă disponibile. Climatul relațional din școală dar și din afara ei lasă mult de dorit, copiii noștri având nivele dintre cele mai ridicate de violență relațională, dar și de insatisfacție cu prietenii. Copiii romi, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude de părinții care au imigrat au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți".

Îngrijorarea față de bani şi securitate

Peste o treime dintre copiii intervievați au declarat că sunt îngrijorați „adesea" sau „întotdeauna" în legătură cu câți bani are familia lor în Israel, Columbia, Spania și Nepal. În Coreea de Sud și Germania cifra este mai mică de 10%.

În ceea ce priveşte securitatea, majoritatea copiilor incluși în sondaj au declarat că se simt pe deplin în siguranță acasă, la școală și în vecinătatea în care locuiesc. Cu toate acestea, 4% dintre copii nu se simt deloc în siguranță acasă, un procent similar nu se simt deloc în siguranță la școală și 9% nu se simt deloc în siguranță când se plimbă în zona în care locuiesc. Deși aceste procente sunt mici, pe ansamblu reprezintă un număr mare de copii din fiecare țară. Cei mai mulți copii (62%) au fost de acord în totalitate că le place să meargă la școală. Copiilor din Algeria și Etiopia le place cel mai mult să meargă la școală, iar copiilor din Germania, Coreea de Sud și Marea Britanie cel mai puțin.  Mulți dintre copii au declarat că, în ultima lună, nu au fost incluși în jocuri și activități de colegi (41%) și că au fost loviți de alți copii la școală (48%). Aceste experiențe au fost mai frecvente în rândul copiilor cu vârsta de opt ani în comparație cu celelalte două grupe de vârstă în sondaj. Procentul de copii loviți de colegi este cel mai ridicat în Estonia, Marea Britanie și Germania și cel mai scăzut în Coreea de Sud. Procentul celor neincluși în jocuri și activități de colegi a fost cea mai mare în Marea Britanie și România și cel mai scăzut în Coreea de Sud și Etiopia. Aproape jumătate dintre cei intervievați (46%) răspund că știu ce drepturi au copiii. Procentul este mai mic decât în cazul copiilor de 10 și 12 ani (58%). Copiii din Columbia (73%) răspund cel mai mult că știu ce drepturi au copiii. De asemenea, în Turcia, Etiopia, România și Norvegia peste jumătate din copii răspund „da" la această întrebare. Lumile Copiilor, Ancheta Internațională asupra Bunăstării Copiilor (ISCWeB), este un sondaj la nivel global asupra bunăstării subiective a copiilor.  În cadrul valului curent de anchetă, finanțat de Fundația Jacobs, s-au strâns date de la peste 56.000 de chestionare din trei grupe de vârstă (8, 10 și 12 ani) în 16 țări - Algeria, Columbia, Estonia, Etiopia, Germania, Israel, Malta, Nepal, Norvegia, Polonia, România, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Turcia și Marea Britanie.

În România cercetarea de teren a fost întreprinsă de o echipă de cercetători și studenți de la Universitatea din Oradea, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială (responsabili prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu și conf. univ. dr. Claudia Bacter). Cercetarea cu copii de 8 ani s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.242 de elevi din clasa a doua, în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014.