Prezent la Oradea cu ocazia organizării Adunării Generale a AJF Bihor, conducătorul fotbalului românesc a oferit explicaţii presei locale cu privire la cei patru ani de mandat pe care-i va încheia în curând. Răzvan Burleanu a răspuns astfel invitaţiei preşedintelui AJF Bihor, Radu Bitea, care şi-a dorit ca membrii asociaţiei pe care o conduce să aibă ocazia să stea de vorbă cu persoana numărul unu din FRF.

 

Cum rezultatele naţionalei de fotbal nu sunt cele pe care şi le doresc microbiştii, discuţia s-a axat în special pe măsurile luate pentru revitalizarea acestui sport. Precum şefa DNA cu o seară în urmă, Burleanu a răspuns concret, cu argumente, tuturor întrebărilor adresate în cadrul conferinţei de presă. Acesta a subliniat şi şi-a exprimat aprecierea faţă de faptul că noua conducere a AJF Bihor a arătat o deschidere mult mai mare pentru colaborarea cu autorităţile locale. „Consider foarte important acest aspect, deoarece la vârf e infinit mai uşor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri spre deosebire de teritoriu, unde colaborarea cu autorităţile locale este esenţială”, a declarat Burleanu.

 

Singura federaţie cu departament de politici publice

Preşedintele FRF a vorbit şi despre ceea ce a făcut pentru a creşte veniturile veniturile fotbalului. „Suntem singura federaţie din România care are un departament de politici publice. Munca acestuia are următoarele rezultate: în 2015 am obţinut o amnistie fiscală, fapt care a contribuit la salvarea multor cluburi, am reuşit ca de la 1 ianuarie 2016 codul fiscal să fie modificat cu privire la TVA obţinută din vânzarea biletelor, aceasta reducându-se de la 24 la 5%; tot de atunci am obţinut reducerea impozitului pe banii care vin de la UEFA”, a mai spus preşedintele FRF.

 

Regula U21

Burleanu a discutat şi despre regula U21 implementată la Liga I şi care a fost îndelung contestată de către LPF. „Măsura cu privire la utilizarea jucătorului U21 am luat-o pentru a nu mai da vina pe cluburi pentru contraperformanţele naţionalei. Aveam varianta ca pur şi simplu să nu facem nimic şi să ne bucurăm în eventualitatea în care apărea o generaţie de excepţie sau să dăm vina pe cluburi, dacă naţionala nu avea rezultate. Tot în acest sens am impus cluburilor ca cel puţin 8 jucători din lotul de 25 să fie formaţi la nivel naţional şi să poată utiliza maxim 3 jucători extracomunitari dintre care 2 să aibă selecţii la naţională”, a mai adăugat conducătorul fotbalului românesc. Acesta a adus în discuţie şi problema finanţării centrelor de copii şi juniori. „Am reuşit de la preluarea mandatului să luăm măsura ca procentul de 10% din suma oricărui transfer făcut de un club să fie automat direcţionat către centrul de copii şi juniori”, a mai afirmat Burleanu.

 

„Centralizarea, caracteristica sportului de performanţă”

S-a atins şi subiectul Centrelor de Excelenţă, explicându-se de ce doar două din patru înfiinţate iniţial continuă să mai existe. „Înainte să ajung la FRF, toată lumea îmi spunea că singura salvare a fotbalului românesc este crearea unui centru pe modelul Luceafărului de dinainte de Revoluţie şi reînfiinţarea campionatelor de tineret-speranţe. Cele 4 centre de excelenţă iniţiale au fost create tocmai din acest motiv. Din păcate, după ce colaborarea cu autorităţile locale, care contribuiau cu 50%, a devenit imposibilă, am fost nevoiţi să închidem 2 dintre acestea, Deva şi Buzău, rămânând cele de la Timişoara şi Târgu Mureş, care sunt finanţate acum 100% din banii FRF. De menţionat că toţi banii dintr-un eventual transfer al vreunui jucător din aceste centre vor merge către clubul care l-a format. Sistemul centralizat de pregătire este o caracteristică a sportului de performanţă. Când am venit în fruntea FRF, fotbalul era asemenea unui bolnav aflat la terapie intensivă. Prin toate aceste măsuri am resuscitat fotbalul românesc”, a mai spus preşedintele FRF. În mai multe rânduri, Burleanu a dat exemple de iniţiative care necesitau avizul Ministerului Tineretului şi Sportului, instituţie care în mod constant a decis să le respingă, invocând diverse motive fără substanţă. La final, preşedintele FRF a dat asigurări că până pe 18 aprilie, data alegerilor, va reveni la Oradea pentru a-şi face campania electorală, subliniind că vizita de acum are caracter oficial.