Consiliul Judeţean Bihor a lansat ieri aplicaţia EcoNatura Report, prin intermediul căreia turiştii pot semnala neregulile pe care le întâlnesc în opt arii protejate. Evenimentul a avut loc la finalul proiectului pe care administraţia judeţeană l-a derulat timp de doi ani şi în care a studiat biodiversitatea şi impactul principalelor sectoare economice asupra ecosistemelor din cele opt situri Natura 2000.

 

Ieri a avut loc conferinţa de final a proiectului „Impactul ecosistemelor din ariile protejate aflate în custodia Consiliului Județean Bihor și a Muzeului Țării Crișurilor asupra principalelor sectoare economice (EcoNatura)”, în cadrul căreia a fost lansată o aplicaţie pentru smartphone şi tabletă prin care pot fi semnalate incidente, nereguli pe care turiştii le observă în siturile Natura 2000. Managerul de proiect, Aurelia Dumiter, a menţionat că studiul a fost derulat în cele cinci arii protejate aflate în custodia CJ Bihor - situl Platoul Vaşcăului, situl Ferice-Plai, situl Pajiştea Fegernic, situl Coridorul Munţii Bihorului – Codru Moma şi situl Valea Roşie, precum şi în cele trei care, la demararea proiectului, se aflau în custodia Muzeului Ţării Crişurilor - Lacul Peţea şi Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea, Betfia şi Rezervaţia Naturală Locul fosilifer de pe Dealul Şomleului, situl Tăşad şi Rezervaţia Calcarelor Tortoniene de la Tăşad. Proiectul s-a derulat între 2015-2017, finanţarea (1,65 milioane de lei) venind integral de la Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, prin Ministerul Mediului. Principalul scop al proiectului a fost studierea biodiversităţii şi a impactului pe care activităţile economice îl au asupra biodiversităţii în aceste situri şi cum se poate realiza o colaborare între cele două, astfel încât activităţile economice care se desfăşoară în aceste situri să nu pericliteze biodiversitatea. „Este pentru prima dată când în cele cinci situri ale Consiliului Judeţean se face o evaluare detaliată a biodiversităţii, adică s-au numărat fiecare exemplar din speciile de interes comunitar. Rapoartele de impact ne permit să generăm scenarii privind cea mai bună politică pe care ar trebui să o aplicăm pentru a implementa principiile dezvoltării durabile. Concluziile noastre arată că majoritatea speciilor de interes comunitar şi a habitatelor din aceste situri sunt într-o stare de conservare nesatisfăcătoare,” a declarat Aurelia Dumiter. Potrivit managerului de proiect, cea mai proastă situaţie este cea din situl Lacul Peţea şi Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea, a cărui custodie a fost preluată, între timp, de Aqua Crisius şi WWF România. Aici, nu mai există cele trei specii pentru care aceasta a fost declarată arie protejată, decât în conservare. „În rezervaţia Peţea, rezervele de apă geotermală s-au redus foarte mult. Nu mai există, în cadrul natural, niciuna din cele trei specii pentru care situl a fost declarat Sit Natura 2000, adică nufărul termal, melcul Melanopsis şi peştele Roşioara lui Racoviţă. Cele trei specii trăiesc în prezent în condiţii de conservare, iar modalităţile de a le readuce în starea lor naturală sunt, din păcate, la ora actuală, foarte reduse,” susţine Aurelia Dumiter. Studiul arată că dintre cele trei specii, cu siguranţă ar putea fi reintrodus nufărul, dacă se va  ridica nivelul apei. Şi peştele Roşioara lui Racoviţă are unele şanse de a fi reintrodus dacă se reconstituie ecosistemul, în schimb, melcul Melanopsis se pare că în captivitate nu se reproduce, cele câteva exemplare care mai există fiind pe cale de dispariţie. „Vrem să-i ajutăm pe colegii de la Aqua Crisius care au preluat între timp custodia Rezervaţiei Peţea împreună cu WWF România şi să le punem la dispoziţie toate aceste studii şi să încerce ei să facă ceea ce am vrut noi, dar nu mai putem, nemaiavând autoritatea asupra rezervaţiei. Ideea proiectului Econatura a pornit, de fapt, de la necesitatea de stopa degradarea rezervaţiei din cauza reducerii nivelului apei geotermale din lac, însă l-am abandonat din lipsa banilor”, a precizat Aurelia Dumiter. Pe lângă studierea celor opt arii protejate, în cadrul proiectului, CJ Bihor a achiziţionat două maşini de teren care vor fi folosite de rangeri şi o dronă care va fi folosită pentru supravegherea zonelor protejate, dar şi pentru realizarea de hărţi topografice. De asemenea, a fost realizat un site al proiectului - www.econaturabihor.ro. La conferinţa de final a proiectului au mai fost prezenţi, din partea CJ Bihor, vicepreşedintele Traian Bodea, iar din partea Ministerului Mediului, Carla Busuioc, de la Direcţia accesare fonduri externe. Aceştia s-au deplasat apoi, în teren, pentru a vedea cum funcţionează aplicaţia EcoNatura Report, care are la bază tehnologia GIS, cu o interfață de hartă pentru previzualizarea resurselor, utilizatorul având posibilitatea de a transmite rapoarte privind incidentele semnalate în siturile Natura 2000. „Aplicația este utilă pentru că publicul larg va putea afla date importante referitoare la biodiversitatea din ariile protejate vizate, cum ar fi: limitele ariilor, habitatele specifice, distribuția speciilor, cât și informații despre activitățile economice ce se desfășoară în siturile Natura 2000. Prin intermediul aplicației vor putea fi raportate activitățile care contravin măsurilor de protecție din ariile protejate realizându-se astfel o monitorizarea mai eficientă a acestora de către custozi”, a menţionat Răzvan Dumbravă, expert în arii protejate. Raportul trimis prin intermediul aplicaţiei ajunge la custode şi la rangerii din teren care vor lua măsurile necesare.