Ultima găselniţă financiară a preşedintelui Consiliului judeţean a fost în măsură să-i scoată serios din pepeni pe bihoreni. Nu puţini au fost cetăţenii care ne-au sunat la redacţie pentru a-şi manifesta idignarea faţă de intenţia şefilor judeţului de a introduce un nou bir care să le scuze incompetenţa managerială în administrarea şi gestionarea infrastructurii rutiere. Cum să nu dai dreptate celor care se întreabă cum este posibil ca, în vreme ce bihorenii contribuie anual la bugetul statului cu peste 36 milioane de euro, să mai fie extorcaţi, lună de lună, de încă un milion de euro pentru repararea şi întreţinerea drumurilor judeţene administrate de Consiliul judeţean. Nu este o foarte mare diferenţă între administrarea bugetului unui judeţ şi managementul financiar al unei societăţi comerciale. Ce este, în fond, Consiliul judeţean, dacă nu o mare societate comercială cu o cifră de afaceri de peste1000 de miliarde anual şi peste 600.000 de acţionari? Din nefericire, administratorii acestei societăţi-mamut nu sunt desemnaţi după stricte criterii de excelenţă morală şi profesională şi nu pot fi cenzuraţi decât o dată la patru ani, atunci când multe din fărădelegile comise în timpul mandatului sunt prescrise sau date uitării. Gestionarea clientelară a veniturilor bugetare, nu de puţine ori în interes propriu, dar şi modul discreţionar în care se dispune de domeniul public ca de propria feudă aduc în patru ani câştiguri fabuloase celor aleşi să reprezinte cu demnitate, cinste şi loialitate interesele contribuabililor. Nu întâmplător, cea mai mare parte a averilor declarate de baronii judeţului a fost dobândită ulterior funcţiei publice pe care în loc s-o onoreze şi-au transformat-o în sinecură. Nu poţi să te baţi cu cărămida în piept că reprezinţi interesele judeţului tocmai când eşti în conflict direct cu ele. Va să zică, semnezi cu mâna dreaptă alocarea a 69 de miliarde lei pentru produsele lactate şi de panificaţie distribuite în şcoli şi cu stânga, redirecţionarea fabuloasei finanţări către ograda proprie. Primeşti un mizilic de 70 de miliarde de la bugetul de stat pentru repararea drumurilor judeţene, dar aloci cu nesimţire 11 miliarde pentru drumurile comunale din Paleu, unde întâmplător ai interese politice şi de afaceri. Promiţi marea cu sarea construirii câtorva mii de apartamente, pentru a câştiga capital politic, dar nu precizezi clar sursa de finanţare a unei investiţii de peste 100 milioane euro şi nici criteriile de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la achiziţionarea unei locuinţe. Azi-mâine, vom auzi că, pe lângă taxa pentru repararea drumurilor, în virutea aceleiaşi aritmetici primitive, întâistătătorul unui judeţ, campion la contribuţii, dar codaş la retribuţii bugetare, vrea să decreteze obligarea fiecărui cetăţean la plata unui bir de 150 euro pentru finanţarea apartamentelor din "Cartierul Kiss". Nici n-ar fi de mirare, câtă vreme Bihorul este condus ca un voievodat medieval, unde un grof îmbuibat ia şapte piei de pe iobagii din truda cărora se înfruptă fără teamă că va da vreodată socoteală, decât cel mult la judecata de apoi.