Electronografia este o metodă puţin folosită în lumea medicală, fiind cercetată în prezent în scopul diagnosticului. Iniţiată în 1977 de un fizician român, Florin Dumitrescu, metoda oferă date despre energia palmelor şi a tălpilor picioarelor, care, în unele afecţiuni, suferă modificări, comparativ cu cea a omului sănătos. În 1977, un fizician român a inventat un aparat menit să măsoare aura de la nivelul mâinilor şi picioarelor. Aparatul era prevăzut cu un ecran, pe care se aplica un film radiologic. Pe acesta trebuiau aşezate mâinile sau picioarele pacientului şi, prin intermediul unor electrozi montaţi pe aceste părţi ale corpului, şi apoi, printr-un impuls electric, se putea fotografia aura, respectiv câmpul energetic corespondent acestor zone ale corpului. La numai un an, din păcate, fizicianul căruia îi aparţine invenţia avea să-şi piardă viaţa, după o călătorie în SUA. "Am aflat de această metodă în anii de facultate. Proaspăt absolvent, venind la Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea, am propus directorului de atunci al spitalului, dr. Mircea Traian, folosirea metodei în scop diagnostic. Aceasta a început să fie folosită din anul 1983, în centrele din Târgu Mureş, Bucureşti şi Cluj-Napoca. În Capitală, era utilizată în domeniul oncologic, în special în cancerul de piele. Ca atare, conducerea de atunci a unităţii orădene a decis să facă această investiţie şi a achiziţionat aparatul. Au urmat ani şi ani de muncă şi studiu", ne-a povestit conf. univ. dr. Gheorghe Oros, directorul Spitalului Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea. După luarea unor persoane sănătoase drept referinţă, s-a trecut la cercetarea metodei, pe grupe de patologie: alcoolism, schizofrenie, demenţe, boli neurologice etc. Primele rezultate, prin intermediul electronografului, nu au întârziat să apară. Studiile şi suita de analize arătau diferenţieri clare ale imaginii electronografice la omul bolnav comparativ cu a celui sănătos. Dacă, la început, dr. Gheorghe Oros lucra împreună cu alţi doi colegi la studiul respectiv, directorul Mircea Traian şi Margareta Cira, de la un moment dat a continuat drumul singur, ceilalţi doi ieşind între timp la pensie. "În decursul a 20 de ani de cercetări, le-am folosit în peste 400 de cazuri, studii pe baza cărora, de altfel, am realizat lucrarea de doctorat. Treptat, am dezvoltat ideea, efectuând câte o radiografiere înainte şi după aplicarea unor proceduri terapeutice nemedicamentoase: ionizări şi acupunctură. Rezultatele relevau îmbunătăţiri ale stării de sănătate ale pacientului, prin folosirea acestor metode terapeutice nemedicamentoase, reliefând tot mai mult trecerea din sfera patologicului la cea a normalului. Astfel, metoda electronografiei a reuşit să servească drept suport sau argument în favoarea unor metode terapeutice cum este acupunctura", ne-a mai spus directorul Gheorghe Oros. Deocamdată, aparatul stă pe tuşă, aşteptând să fie reparat, întrucât a suferit în urmă cu ceva timp o disfuncţie. "Va trebui reparat şi apoi intenţionez ca, împreună cu o echipă de medici tineri, să reiau proiectul, dar de această dată într-un sistem computerizat, prin conectare la calculator", a menţionat interlocutorul nostru. Desigur, în afara terapiei de tip medicamentoase, multe alte mijloace terapeutice vin în sprijinul bolnavilor cu afecţiuni psihice: alături de ionizări şi acupunctură, în acelaşi scop serveşte şi ergoterapia (sau terapia prin lucru). "Totodată, am constatat cum, de doi ani, de când a fost ridicată biserica din incinta curţii spitalului, pacienţii trec parcă mai uşor boala. În fapt, spiritualitatea este parte integrantă a terapiei nemedicamentoase. Drept pentru care intenţionăm ca, în scurt timp, să montăm o staţie de amplificare, pentru ca slujba din biserică să poată fi ascultată de la fiecare pavilion şi fiecare salon", a încheiat dr. Gheorghe Oros. De altfel, ridicarea bisericii în curtea spitalului a mai avut un rol, acela al deschiderii comunităţii spre aceşti bolnavi. Aşa cum a precizat sursa citată, aceasta a constituit încă un pas în trecerea de la stigmatizarea acestor bolnavi la acceptarea lor de către societate.