Nadia Comăneci, noua stea a sportului mondial Pentru a treia oară, după ediţiile din 1904 - Saint-Louis şi 1932 - Los Angeles, Jocurile Olimpice revin pe continentul nord-american, de această dată în Canada, la Montreal. Gazdele n-au dezamăgit, Olimpiada canadiană fiind una dintre cele mai reuşite din istoria competiţiei. Cel mai aşteptat moment al festivităţii de deschidere a fost aprinderea flăcării olimpice, care s-a făcut într-un mod nemaivăzut: după ce tineri sportivi greci au adus flacăra pe stadionul care găzduise prima ediţie a JO moderne, aceasta a fost transmisă, prin satelit, printr-un sistem de raze laser, până pe Stadionul Olimpic din Montreal, fiind aprinsă într-un creuzet construit anume. Marea vedetă a acestor Jocuri a fost o micuţă gimnastă de 15 ani din România, ale cărei performanţe excepţionale i-au făcut pe ziariştii prezenţi să numească această competiţie "Olimpiada Nadiei Comăneci". Pentru prima dată în istoria participărilor sale, România reuşeşte o clasare în primele zece ţări, graţie celor 27 de medalii şi 177,5 puncte obţinute de olimpicii săi. Recordul Nadiei a blocat tabela de scor Majoritatea specialiştilor apreciau că, la gimnastică, se va impune din nou sovietica Olga Korbut, sportivă care dominase JO de la M?nchen. Dar previziunile specialiştilor au fost răsturnate de o sportivă de doar 15 ani, Nadia Comăneci, născută la Oneşti, ale cărei evoluţii superbe au blocat tabela de scor. Şi asta pentru că, la paralele, evoluţia ei a fost notată cu zece (prima notă maximă din istoria gimnasticii), însă pe tabelă a apărut 1,00, pentru că maşinăria nu fusese concepută să arate note mai mari de 9,99! Nadia a mai luat şase note maxime, stabilind un record în materie şi uluind o lume întreagă. Alături de colegele sale (Teodora Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoraş, Gabriela Truşcă, Georgeta Gabor), Nadia şi-a dus echipa pe locul doi în întrecerea pe echipe, cel mai bun rezultat din istoria gimnasticii feminine. Impresionaţi de evoluţiile sale, pline de graţie, precizie şi acurateţe, americanii de la postul de televiziune ABC i-au prezentat performanţa pe muzică, pe o temă populară intitulată ulterior "Muzica Nadiei". Încântând sute de milioane de spectatori şi telespectatori, elogiată de mass-media din toată lumea, declarată "regina gimnasticii mondiale", se poate spune că Jocurile Olimpice de la Montreal au reprezentat vârful carierei Nadiei, chiar dacă ea a mai strălucit trei-patru ani pe firmamentul sportului mondial. Evoluţii de excepţie ale olimpicilor români Cei 166 de olimpici români, care au concurat la 11 sporturi, au avut o comportare excelentă pe tărâm canadian, rezultatele lor situând ţara noastră printre fruntaşe. Procentajul cel mai bun l-a obţinut gimnastica, cu 30% din totalul punctelor şi medaliilor adjudecate de delegaţia României, un aport important având şi gimnaştii (Dan Grecu, medaliat cu bronz la inele), clasaţi pe locul VI la echipe. În afara celor trei medalii de aur ale Nadiei Comăneci, a obţinut aurul Vasile Dâba, în proba de kaiac-canoe 500 m. Zestrea medaliilor olimpice româneşti a fost completată de echipa masculină de handbal (învinsă într-o finală dramatică de URSS), de luptătorii Gheorghe Berceanu, Nicu Gingă, Ştefan Rusu, de boxerii Simion Cuţov şi Mircea Simon, Gheorghe Danilov şi Gheorghe Simionov, toţi medaliaţi cu argint, precum şi de Gheorghe Megelea (aruncarea suliţei), boxerii Alec Năstac, Victor Zilberman, Costică Dafinoiu, echipa feminină de canotaj 4+1, canoiştii Larion Serghei şi Policarp Malihin, sportivii de la lupte libere şi scrimă, care au cucerit medalii de bronz, la care se adaugă locurile IV obţinute de echipa de box şi cea de polo, întregesc cel mai bun parcurs al delegaţiei României la Jocurile Olimpice. Pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, primele două poziţii nu sunt ocupate de sportivii americani şi sovietici. Dacă ruşii şi-au menţinut prima poziţie în ierarhia pe naţiuni, americanii au coborât pe treapta a treia, după sportivii din Republica Democrată Germană.