România a recunoscut frontierele fostei URSS aşa cum statele şi le-au asumat şi nu este nevoie pentru consolidarea unui act de voinţă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, act care nu este considerat de preşedintele Băsescu ca fiind legal şi valid. Evident, şeful statului s-a referit la Pactul Ribentropp-Molotov.
Republica Moldova susţine frecvent că România trebuie să semneze un Tratat bilateral cu Chişinăul. O primă tentativă a avut loc pe la începutul anilor 90, când diplomaţia de la Bucureşti a fost aproape de a parafa tratatul în limba română şi "moldovenească". Mai târziu au apărut alte variante de tratat, dar diplomaţia pro-rusă de la Chişinău a contestat tot timpul necesitatea condamnării Pactului Ribentropp-Molotov, stipulaţie propusă de diplomaţii români din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În opinia preşedintelui, dacă la Kiev se fac planuri pentru alipirea Transnistriei la Ucraina, ar trebui să se ia în considerare şi reîntoarcerea Basarabiei de sud la actuala Republică Moldova.
În legătură cu bilanţul summitului NATO de la Bucureşti, Băsescu a reiterat susţinerea României pentru apropierea Ucrainei de NATO, pentru că acest lucru corespunde intereselor de securitate ale ţării noastre, iar astfel Republica Moldova s-ar poziţiona între două state membre ale alianţei Nord-Atlantice. În legătură cu relaţiile cu ţara vecină Ucraina, în contextul în care România a anunţat că va sprijini acest stat pentru integrarea în NATO, Traian Băsescu a precizat că România va încerca să corecteze Tratatul cu Ucraina prin mecanisme bilaterale şi asta pentru că o renegociere a documentului ar presupune denunţarea în prealabil a acestuia, iar la ora actulală este destul de dificil să se procedeze la denunţarea tratatului cu Kievul, pentru că este incert cât timp va lua negocierea unuia nou, iar relaţiile dintre cele două state trebuie reglementate. În legătură cu diferendele cu ţara vecină, România va folosi pârghiile reprezentate de instituţiile internaţionale, cel mai mare diferend fiind constituit din procesul aflat pe rol la Curtea Supremă de Justiţie de la Haga, în legătură cu delimitarea platoului continental din zona Insulei Şerpilor, România aşteptând o decizie în acest caz în cursul acestui an sau la începutul anului viitor şi că nu se pune problema să se renunţe la aceste interese ale sale.