Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, Ioan Amarie, a apreciat, ieri, cu ocazia şedinţei de bilanţ a instituţiei, drept pozitive rezultatele obţinute în mai puţin de un an de la înfiinţare. Amarie a afirmat că numărul persoanelor trimise în judecată pentru fapte de corupţie a crescut cu sută la sută, faţă de anul trecut. "Politica naţională de combatere a corupţiei, strategia abordată, inclusiv înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, au dus la rezultatul pozitiv", a spus Ioan Amarie. POLITIZAREA EXCESIVĂ A FENOMENULUI Procurorul general al PNA a apreciat că există tentinţa ca în analiza fenomenului corupţiei să se facă afirmaţii inexacte, mai ales în legătură cu gradul de coruptibilitate al unor categorii de oameni "exagerat tendenţios", încercându-se astfel "banalizarea luptei împotriva acestui flagel". O altă tendinţă, spune Amarie, este politizarea excesivă a fenomenului corupţiei, mai ales atunci când persoane urmărite penal deţin funcţii importante, încercându-se influenţarea bunului mers al justiţiei. Extrapolarea fenomenului corupţiei la întreaga societate românească, fără a se ţine cont de faptul că există milioane de oameni care muncesc cinstit, limitându-se la un venit modest, fără a comite acte de corupţie, exagerarea unor cazuri individuale, politizarea acestora, întreţinerea unor suspiciuni continue împotriva unor funcţionari ai statului, desfăşurarea unor acţiuni care să ducă la scăderea credibilităţii instituţiei statului, nu fac decât să creeze României o imagine deformată, atât în ţară, cât şi în străinatate, au susţinut procurorii PNA în şedinţa de bilanţ. MAI BINE PUŢINI, DECÂT INCOMPETENŢI Procurorul general Ioan Amarie a afirmat că, dacă activitatea PNA poate fi apreciată ca bună, acest fapt nu trebuie să dea satisfacţie, întrucât la nivelul structurilor teritoriale acţiunile procurorilor nu au fost convingătoare. Concret, Amarie a decis înlocuirea din funcţie a 15 persoane din structura PNA - procurori, poliţişti, specialişti şi personal auxiliar, motivând că acestea nu s-au implicat în lupta împotriva corupţiei şi că au comis acte necorespunzatoare funcţiilor deţinute. Procurorul general a precizat că, în cazul uneia dintre persoane, respectiv fosta grefieră şefă a secţiei 1 din PNA, a fost sesizat Parchetul Curţii Supreme de Justiţie, întrucât aceasta ar fi sustras acte de urmărire penală dintr-un dosar, ceea ce a atras anularea documentelor. Deşi lucrează cu 58 la sută din personalul necesar pentru desfăşurarea activităţii, Amarie spune că preferă să se bazeze pe mai puţini, decât să ajungă în situaţia de a nu şti cum să scape de incompetenţi. LEGISLAŢIA TREBUIE SĂ FIE UNA EUROPEANĂ Ioan Amarie pledează pentru creşterea rolului procurorului, întrucât acesta reprezintă un factor important în prevenirea infracţiunilor şi în ordinea de drept. "Sunt nişte reformatori gălăgioşi care vor să ciupească din atribuţiile procurorului, însă legislaţia trebuie să fie una europeană", a spus Amarie. Pe de altă parte, Amarie a recunoscut că sunt anumite interpretări legislative care permit eliberarea din arest a infractorilor, însă, în timp, aceste disfuncţionalităţi vor fi eliminate. "Sunt interpretate diferit dispoziţiile legii, astfel fiind eliberaţi infractori periculoşi în număr destul de mare, cum a fost şi cazul celor 14 poliţişti (de la Secţia 5 din Bucureşti şi de la Buftea - n.r.), dar sper ca aceste lucruri să se clarifice", a conchis Ioan Amarie.