Judeţul Bihor are şansa de a-şi împărţi armonios suprafaţa între câmpie, deal şi munţi, fiind, într-o oarecare măsură, o reprezentare la scară mică a României. În ceea ce priveşte câmpia, “banda vestică” are caracter de continuitate, de la Curtuiseni în nord la Avram Iancu în sud, în ceea ce priveşte zona montană, aceasta este împarţită pe bazinele principalelor râuri ale Bihorului, respectiv în nord, zona Marghita pe bazinul râului Barcău, în centru, zona Aleşd pe bazinul Crişului Repede, şi în sud, zona Beiuş-Ştei-Vaşcău în bazinul Crişului Negru. Pornind de la nevoia de a lega bazinul Crişului Repede cu bazinul Crişului Negru, care nu au o legătură directă între ei, stimulaţi de locuitorii celor două bazine, primarii comunelor Bratca, Roşia, Cabeşti, Şuncuiuş, Borod şi Remetea, pornind de la dictonul străvechi “Unde-s mulţi, puterea creşte“ au iniţiat o asociere a consiliilor locale din zona Munţilor Pădurea Craiului. Astfel a luat naştere ASOCIAŢIA CONSILIILOR LOCALE ’’MUNŢII PĂDUREA CRAIULUI’’ BIHOR-persoană juridica de drept public, fără scop patrimonial, înregistrată la Judecătoria Aleşd conform Încheierii nr.2/AS/2006. Scopul declarat al acestei asocieri este acela de a pune în comun resursele materiale, umane şi manageriale în vederea dezvoltării durabile a zonei acoperite de masivul muntos atât de frumos în nume şi plaiuri, zona pe care Alexandru Mitru o numea „Ţara Legendelor”. Concret, cele 6 consilii locale care au în comun această zona atât de pitorească s-au gândit la proiecte care să permită o viaţă mai uşoară locuitorilor „pământurilor crăieşti” prin punerea în valoare a bogăţiilor pe care, cu dărnicie munţii pot să le ofere, în special potenţialul de dezvoltare a turismului, şi nu numai. Primul proiect pe care şi l-a propus asociaţia este legat de dezvoltarea infrastructurii. În anii 1920-1930, între cele două bazine a fost trasat cu mare greutate, ţinând cont de dezvoltarea tehnică a vremii, un drum care leagă oraşul Beius de Borod. Ulterior, acest drum clasificat ca fiind Drumul judeţean 764 D-Borod-Beznea-Bratca-Damiş-Roşia-Cabesti-Josani-Remetea-Petreasa-Soimus-Delani -Beiuş, care are o lungime de 60 km, a fost modernizat pe cele două capete, respectiv Borod-Bratca-11 km şi Roşia-Beiuş -21 km, rămânând în afara acestui proiect o porţiune de exact 28 km, pe porţiunea-serpentina Bratca-Damis-intrarea în satul Roşia. Pornind de la necesitatea asigurării unui acces cât mai uşor între localităţile de pe traseu, dar şi la nevoia de a lega zona Beiuşului de Municipiul Cluj-Napoca şi Municipiul Zalău prin DN1, pe un traseu scurtat cu peste 60 de km, s-ar impune asigurarea unui drum de acces la standardele actuale, lucru perfect realizabil prin modernizarea întregului drum actual. Pornind de la aceste necesităţi precum şi de la faptul că proiectele zonale şi regionale sunt agreate de practica europeană, Asociaţia Consiliilor Locale „Munţii Pădurea Craiului” instituită în temeiul art.11 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală au iniţiat acest proiect. De asemenea, o porţiune de aproximativ 11 km nemodernizaţi sunt comuni pentru DJ 764 Aleşd- Aştileu-Zece Hotare-Remetea-Beiuş, pe porţiunea Zece Hotare-Rosia. Prima etapa în realizarea acestui proiect ar fi realizarea unui studiu de fezabilitate privind acest proiect de infrastructură, iar asociaţia, în căutarea variantelor celor mai optime şi în acelaşi timp mai puţin costisitoare, au căutat astfel de oferte, suma necesară unui astfel de studiu fiind în jur de 5500 EURO. O astfel de sumă nu este imposibil de acoperit din resursele membrilor asociaţi, dar, fiind un drum judeţean, o cheltuială realizată pe un obiectiv judetean nu se poate realiza din bugetul local. O asemenea cheltuială ar naşte multe controverse la un control al Curţii de conturi. Pornind de la această premisă, primarii celor 6 comune şi-au propus să „înduplece” Consiliul Judeţean Bihor să sprijine realizarea obiectivului, care, în mod evident ar avea un impact deosebit asupra dezvoltării zonei, mai ales asupra turismului. A fost invitat „pe teren” dl. Seremi Ştefan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, care s-a arătat interesat de această problemă, şi de la care asteptăm să concretizeze această propunere. Viziunile asupra modului de realizare a acestui proiect sunt uşor diferite în opinia celor două părti, dar există şanse ca dialogul ideilor să se concretizeze cea mai bună variantă, astfel încât startul acestui proiect să se demareze încă din acest an cu ceea ce ţine de studiile de fezabilitate şi alte studii asemănătoare. De asemenea, pe lângă primarii celor şase comune, şi primarul comunei Aştileu şi-a arătat disponibilitatea de a se alătura proiectului, şi aşteptăm şi reacţia celor din comuna Bulz şi Vadu-Crişului. Pe lângă proiectul în sine, putem să considerăm că este o victorie a spiritului nostru european faptul că s-a cristalizat o structură de solidaritate activă şi constructivă între comunităţile celor 6 comune, că primarii şi nu numai ei se gandesc în perspectivă şi că zona Munţilor Pădurea Craiului se gandeşte serios spre integrarea în Uniunea Europeană.