Secția de Filologie și Literatură a Academiei Române trece prin modificări permanente în componența ei. Locul membrilor trecuți la cele veșnice (Augustin Buzura, Eugen Simion, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Manolescu) este luat, în mod firesc, de candidați noi la nemurire. În 17 februarie 2025, când consult site-ul instituției, lista arată astfel: membri titulari sunt 3 scriitori (Nicolae Breban, Mircea Martin și Ion Pop) și 3 lingviști sau filologi (Gheorghe Chivu, Gabriela Pană Dindelegan, Nicolae Saramandu), iar membri corespondenți sunt două scriitoare (Ana Blandiana și Ileana Mălăncioiu) și 2 filologi (Eugen Munteanu și Rodica Zafiu). Dintre membrii de onoare, numeroși, notez numai câteva nume de scriitori: Sorin Alexandrescu, Mihai Zamfir, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Virgil Nemoianu, Dumitru Țepeneag, alături de numele unor lingviști și filologi prestigioși, din țară sau din străinătate. Site-ul Academiei stă la îndemâna curioșilor.

Alegerile noi se desfășoară după un regulament intern, ce poate fi accesat și cunoscut. Amestecul opiniei publice nu este recomandabil în acest proces. Dar răzbat ecouri înafara dezbaterilor interne și o reacție în forul public nu poate fi evitată. Din informațiile vehiculate în presă, pot oferi câteva referințe din istoricul recent al secției de Filologie și Literatură.

Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen. La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen. Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu ideologia legionară înseamnă altceva.

 Cu cei doi (Gabriela Adameșteanu și Mircea Cărtărescu), secția de Filologie și Literatură s-ar fi îmbogățit cu două personalități de valoare indiscutabilă.

Nicolae Breban o susține pe Aura Christi, care a obținut numai două voturi în preselecția din secție, din urmă cu trei-patru ani. Alte candidaturi ulterioare nu au fost finalizate. Marta Petreu, de pildă, a fost blocată după intervenția severă a lui Nicolae Breban, care scrie în „Contemporanul. Ideea europeană”, nr. 11 din noiembrie 2024, că „nu e demnă să intre în Academia Română”, argumentul fiind „viața, cărțile și cariera ei din ultimii treizeci de ani”. Matei Vișniec (scriitor român și cetățean francez) era și el propus, dar nu a dobândit până acum (februarie 2025) calitatea de membru de onoare sau poate că este un proces intern deocamdată nefinalizat.

Pentru un loc de membru corespondent, se zvonește despre avansarea unui nou nume: Mircea Mihăieș, redactor-șef la revista „Orizont” de la Timișoara, denigrator tenace a cel puțin trei membri ai secției (Eugen Simion, Nicolae Breban și Augustin Buzura), dar susținut prezumtiv de Mircea Martin (co-bănățean) și de Ileana Mălăncioiu (co-luptătoare împotriva regimului Emil Constantinescu).

Ar exista soluții pentru a trece de impasul iscat cu această categorie a controversabililor.

Sigur că sunt importante numai propunerile și discuțiile interne. Dar ne putem gândi la o bază mai mare de selecție, din rândul unor scriitori de notorietate. E de mirare că Norman Manea nu e printre membrii de onoare; de asemenea, Petru Popescu sau Sorin Mărculescu. Critici și istorici literari de anvergură, cu o ținută academică incontestabilă, sunt Livius Ciocârlie, Eugen Negrici, Cornel Ungureanu și Alexandru Călinescu. Pot fi luate în discuție nume de prozatori și poeți, situați în primul eșalon valoric: Adrian Popescu, Horia Bădescu, Eugen Uricaru, Gheorghe Schwartz, Paul Eugen Banciu – dintre așa-zișii șaptezeciști, Ion Vartic – dintre critici și eseiști. E o mare pierdere renunțarea Gabrielei Adameșteanu.

Dintre opzeciștii posibili candidați îi numesc numai pe Ion Bogdan Lefter, Nichita Danilov și Petru Cimpoeșu. S-ar putea reveni la Mircea Cărtărescu (ar fi obligatorie cooptarea lui, pentru prestigiul Academiei Române). Dintre erudiții dintr-o promoție ulterioară, Corin Braga ar fi un candidat mult mai important decât alții, mai puțin convingători. Sunt sigur că nu peste multă vreme (10-15 ani) vor aduse în discuție și alte nume: Ioana Pârvulescu, Daniel Cristea-Enache, Vlad Zografi, Horia Gârbea, Paul Cernat, Bogdan Crețu. Mă opresc aici.

Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o operă convingătoare. Noi, ca martori și observatori, putem să ne spunem o părere relativă, fără nimic ofensiv într-o astfel de opinie. O simplă meditație pe malurile Dâmboviței sau ale Crișului Repede.