Diabrotica se simte bine în Bihor! Cu fiecare vară, începând din anul 1998, revine, obsedant, acelaşi subiect: prezenţa, în Bihor, a unui dăunător extrem de periculos pentru cultura de porumb: Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (sau Viermele vestic al rădăcinilor de porumb). În opinia specialiştilor, pragul economic de dăunare este când se înregistrează aproximativ 50.000 - 60.000 de exemplare de Diabrotica, pe suprafaţa de un hectar. Încă nu s-a ajuns în această situaţie nedorită, însă, începând din anul 1998 şi până acum, prin acţiunea de monitorizare efectuată de Unitatea Fitosanitară Bihor, prezenţa Diabroticii, în lanurile de porumb, este tot mai numeroasă. "Acum, la puţin timp de la montarea capcanelor cu feromoni şi a capcanelor galbene lipicioase - în cinci puncte din judeţ - datele înregistrate devin surprinzătoare. S-au capturat 2796 de exemplare, mai mult, comparativ cu numărul înregistrat pe tot parcursul anului trecut" - am fost informaţi de dl ing. Virgil Itu - director executiv adjunct. Cea mai numeroasă prezenţă a dăunătorului Diabrotica este semnalată la Oradea, apoi la Salonta şi la Aleşd. "Dacă acum se înregistrează o astfel de situaţie, putem ajunge la mai rău, fiind cert un fapt: există deja o rezervă biologică în sol a acestui dăunător, ceea ce duce la proliferarea lui. Este încă o dovadă că agricultorii ignoră faptul că porumbul trebuie cultivat după altă plantă premergătoare, nu în sistem monocultură" - conchide ing. Virgil Itu. Din lipsa unor substanţe chimice de combatere a Diabroticii, pentru că în România ele nu s-au omologat, dar şi datorită costurilor ridicate ale acestor substanţe şi a eficienţei scăzute de combatere, rămâne varianta necultivării porumbului în monocultură. Diabrotica adult, care se deplasează zburând, mănâncă mătasea porumbului şi inflorescenţele panicului, depune ouă în sol, la adâncimea de 8-13 cm, iar larvele de Diabrotica devin active în luna mai, rozând rădăcinile laterale ale plantelor de porumb, producând căderea plantelor. Arătura de toamnă şi evitarea monoculturii contribuie la diminuarea şi distrugerea rezervei biologice a acestui dăunător ce provine din America de Nord şi care a pătruns în Europa în anul 1992, fiind semnalat prima oară în apropierea Belgradului. De atunci, s-a răspândit, an de an, inclusiv în România...