Senatul Universităţii Oradea a decis, în ultima şedinţă, ca repartizarea unui procent din bugetul instituţiei către facultăţi să se realizeze în funcţie de şapte indicatori de calitate. Cu alte cuvinte, facultăţile care vor avea un management eficient, vor reuşi să îşi atragă fonduri extrabugetare sau vor avea performanţe în cercetarea ştiinţifică urmează să primească mai mulţi bani. Dacă unele facultăţi, cum ar fi Ştiinţele Economice, Protecţia Mediului sau Ştiinţele Juridice, nu vor fi afectate negativ de noile regelementări, în schimb, facultăţile cu profil tehnic riscă să rămână fără sume importante de bani.

Măsura de repartizare a bugetului în funcţie de performanţele unei facultăţi a fost luată pentru a stimula instituţiile de învăţământ să pună un preţ mai mare pe calitate. "Înainte de 2004, fondurile Universităţii erau repartizate egal între facultăţi. După 2004, veniturile noastre au scăzut, aşa că am fost puşi în imposibilitatea de a plăti orele suplimentare. Apoi, dacă iniţial Ministerul aproba statele de personal, după 2000 s-a decis finanţarea în funcţie de numărul studenţilor echivalenţi. Între timp, s-a redus şi finanţarea pe student şi au fost introduşi indicatorii de calitate. De acum înainte, la Universitatea din Oradea, 81,5% - din fonduri vor fi repartizate facultăţilor pe baza numărului de studenţi, iar un procent de 18,5% pe baza indicatorilor. Este o competiţie între facultăţi, care vor putea primi mai mult sau mai puţin decât până acum", a precizat rectorul instituţiei de învăţământ superior, Cornel Antal. Concret, facultăţile îşi vor putea plăti orele suplimentare doar dacă vor avea performanţă. Potrivit conducerii Universităţii, Facultatea de Ştiinţe Economice, Ştiinţe Juridice, Socio - Umane, Relaţii Internaţionale sau Protecţia Mediului îşi permit să îşi plătească angajaţii pentru orele suplimentare graţie unui management eficient, a activităţii de cercetare sau a numărului de articole publicate în revistele de specialitate. În schimb, Energetica, Ingineria Managerială şi Tehnologică sau Facultatea de Medicină nu au această posibilitate, iar dacă nu vor lua măsuri, riscă să primească şi mai puţini bani decât până acum. "Profesorii universitari care nu au fost plătiţi pentru orele suplimentare nu au fost de acord cu introducerea indicatorilor. În schimb, cei care au un management bun, au redus cheltuielile şi au atras fonduri extrabugetare au susţinut această metodă", a adăugat Cornel Antal. La distribuirea bugetului se va ţine astfel cont de acum înainte de numărul de cadre didactice titulare raportat la numărul de studenţi dintr-o facultate, de numărul conferenţiarilor sau de cel al cadrelor titulare sub 35 de ani, tot raportat la numărul de studenţi, dar şi de raportul dintre valoarea contractelor de cercetare - proiectare şi totalul veniturilor proprii sau ponderea veniturilor extrabugetare atrase de o facultate în totalul veniturilor Universităţii. De menţionat este faptul că, indiferent de indicatori, toate facultăţile vor primi bugetele destinate salariilor de bază ale profesorilor.