Numărul migranţilor care forţează graniţa dintre România şi Ungaria, spre vestul Europei, s-a înmulţit simţitor. O arată datele Poliţiei de Frontieră, care reuşeşte să oprească grupuri din ce în ce mai mari de migranţi ilegali care încearcă să ajungă în Occident. Aproape o mie de migranţi au fost depistaţi anul acesta în zona de competenţă a Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, cei mai mulţi fiind cetăţeni irakieni.

 

Creşte presiunea pe frontiera verde

Potrivit bilanţului de activitate pe primele şase luni ale acestui an, prezentat, ieri, de şeful ITPF Oradea, chestorul Marin Bondar, 947 de persoane au fost prinse în timp ce încercau să iasă fraudulos din ţară. Dintre acestea, 617 au acţionat la frontiera verde, pe fâşie, iar 330 au fost prinse în punctele de trecere a frontierei, ascunse în diferite mijloace de transport sau cu acte false ori aparţinând altor persoane. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, diferenţa este uriaşă. „Este vorba despre 784 de persoane mai multe decât în primele şase luni ale anului trecut. Ungaria a ridicat gardul la graniţa cu Serbia, astfel că s-a schimbat ruta de deplasare a migranţilor, tentativele de ieşire din România având loc în raza noastră de competenţă. Cei mai mulţi migranţi sunt prinşi în judeţul Arad, acesta fiind mai aproape de Timişoara, acolo unde există un centru de cazare pentru migranţi”, a explicat chestorul Marin Bondar. Cei mai mulţi migranţi, 320, sunt cetăţeni irakieni de origine kurdă, urmaţi de sirieni (95), pakistanezi (54), iranieni (42), afgani (28) şi indieni (24). Potrivit analizei poliţiştilor de frontieră, în proporţie de 80% migranţii provin din centrele pentru solicitanţii de azil, grupurile fiind constituite în general în Timişoara. Cele mai recente cazuri de migranţi opriţi la frontieră au avut loc miercuri. Poliţiştii au depistat şapte persoane la Valea lui Mihai, patru adulţi şi trei copii, şase dintre ei fiind cetăţeni irakieni. Un alt grup, de opt persoane, a fost oprit de poliţişti tot miercuri, pe teritoriul României. Iar situaţia, cred poliţiştii, nu se va schimba în viitorul apropiat. „Nu se va termina prea curând cu migraţia ilegală. Atâta timp cât zonele de conflict din Asia nu vor fi stinse, vom avea migranţi”, a precizat chestorul Marin Bondar.

 

Între 3.000 şi 10.000 de euro

Ca mod de operare, poliţiştii au precizat că cei care încearcă să iasă din ţară pe fâşie se deplasează cu diferite mijloace de transport până în Arad sau Oradea, apoi cu taxi până în apropierea unor localităţi din proximitatea frontierei, iar de acolo, pe jos, pe câmp. Mulţi dintre ei se călăuzesc singuri, cu ajutorul telefoanelor mobile. „Se folosesc de aplicaţiile de hărţi de pe telefoane. Am avut astfel de grupuri, care s-au organizat singure, fără călăuze”, a precizat şeful ITPF Oradea. O mare parte dintre migranţi sunt prinşi de poliţiştii români în cooperare cu cei maghiari. Poliţiştii din ţara vecină observă grupurile pe teritoriul României şi anunţă autorităţile din ţara noastră. Maghiarii sunt foarte vigilenţi şi preferă ca migranţii să fie opriţi în România, înainte de a ajunge pe teritoriul lor, evitând astfel, printre altele, costurile generate de găzduirea, fie şi temporară, a migranţilor. Odată cu creşterea numărului de migranţi a crescut şi numărul călăuzelor, traficul fiind o activitate extrem de profitabilă financiar. „Anul acesta am avut 39 de facilitatori, faţă de 8 anul trecut. Din această activitate se scot foarte mulţi bani. Un migrant plăteşte unei călăuze între 3.000 şi 10.000 de euro. Migranţii sunt racolaţi din centrele de cazare, prin liderii lor. Practic, călăuza racolează liderii şi de multe ori migranţii nici nu cunosc facilitatorii”, a explicat chestorul Marin Bondar. Pe lângă grupurile care încearcă să iasă din ţară pe jos, pe câmp, există şi cazuri în care migranţii ajung în punctele de trecere a frontierei, ascunşi, de regulă, în camioane. „Am avut un caz cu 111 persoane ascunse într-un camion. Majoritatea celor care procedează în felul acesta o fac cu ştiinţa şoferilor. Camioanele folosite sunt vechi şi fără valoare pentru călăuză. Dacă un şofer primeşte cel mai puţin, 3.000 de euro, de persoană, nu îl interesează că îi confişti camionul. În general pe traficant nu îl interesează nimic, nici măcar că viaţa acelor oameni este pusă în pericol. Dacă mor, sunt consideraţi victime colaterale”, a subliniat şeful ITPF Oradea.     

Legături cu ISIS

Potrivit poliţiştilor de frontieră, printre migranţii opriţi în România există şi persoane care au legături cu gruparea teroristă ISIS. „Sunt printre ei destul de mulţi care au legături cu ISIS. În 2016 am avut două persoane suspecte de terorism care au fost predate autorităţilor din Germania. Şi săptămână trecută am avut o persoană, cetăţean turc, care era în alertă dată de Turcia. Colaborăm permanent cu celelalte autorităţi şi cu serviciile de informaţii astfel încât să putem lua măsuri”, a menţionat chestorul Marin Bondar. În ceea ce îi priveşte pe migranţii prinşi care încearcă să iasă ilegal din România, şeful ITPF Oradea spune că autorităţile nu pot face mare lucru. „La urma urmei, sunt nişte oameni care încearcă să ducă o viaţă mai bună. Ce să le faci? În cel mai rău caz sunt amendaţi penal. Dacă au venituri şi pot plăti amenda bine, dacă nu, nu. De cele mai multe ori se merge pe neînceperea urmării penale. Cheltuielile noastre însă rămân”, a subliniat Bondar. Referitor la cheltuieli, şeful ITPF Oradea a precizat că, în cazul migranţilor irakieni, sunt alocate resurse importante pentru translatori, spre exemplu. „Sirienii vorbesc engleza sau franceza, dar irakienii kurzi nu ştiu nicio limbă străină şi avem nevoie de translatori. Tariful unui translator porneşte de la 150 de lei pe oră. În cazul grupului de 111 persoane am lucrat 20 de ore. Se adună o grămadă de bani”, a explicat chestorul. Pe de altă parte, bilanţul pe primele şase luni arată că traficul prin punctele de trecere a frontierei din vestul ţării a scăzut. În 2016, în primul semestru au intrat sau au ieşit din ţară peste 7,5 milioane de persoane, anul acesta numărul fiind cu aproximativ un milion mai mic. O explicaţie este faptul că românii au ales să utilizeze mai mult avioanele pentru a călători, traficul aeroportuar la nivel naţional crescând de la 6 milioane în 2016, la peste 7,8 milioane în 2017.