Aproximativ două sute de kit-uri de supraveghere au ajuns în Bihor, Sistemul de monitorizare electronică fiind utilizat, începând din 1 octombrie, şi în judeţul nostru. Persoanele acuzate de violenţă, nu doar domestică, cei aflaţi sub control judiciar sau cei arestaţi la domiciliu vor putea fi supravegheaţi prin intermediul unor bărţări electronice şi a unor dispozitive de tip smartphone.

 

Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcțional în județul Bihor, iar prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică se poate monitoriza modul de respectare a măsurilor stabilite în cazul emiterii ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție sau ordinului european de protecție, în cazurile de violență domestică, dar și a altor cazuri de violență. De asemenea, începând cu 1 octombrie, sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor a fost dotat cu kit-uri pentru monitorizare, aceasta fiind realizată de personal identificat în acest scop, fiind amenajat, în cadrul Centrului Operațional al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, un spațiu destinat desfășurării acestor activități. Potrivit inspectorului şef al IPJ Bihor, chestorul Alin Haniş, montarea brăţărilor nu înseamnă supraveghere non-stop din partea poliţiei, măsura nefiind una de constrângere.

„Nu este o măsură de constrângere, ci este o măsură de monitorizare. Sistemul generază alerte şi putem interveni. Persoana nu este monitorizată non-stop. Prezenţa ei fizică ne este semnalată doar în cazul în care este generată o alertă, de părăsire a domiciliului, de părăsire a perimetrului stabilit, de apropiere de frontieră sau de victimă”, a precizat chestorul Alin Haniş, adăugând că cei care vor purta brăţările electronice nu vor fi monitorizaţi în timpul activităţilor obişnuite, iar identitatea, atât a celor  supravegheaţi, cât şi a victimelor va fi cunoscută doar de către organele de cercetare penală. La fel de important, potrivit şefului IPJ Bihor, este faptul că aceste sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permit adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victimă și agresor.

 

Reguli clare

Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenției umane, acolo unde este posibil, și înlocuirea acesteia cu reguli obiective. Monitorizarea este realizată automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Concret, o persoană împotriva căreia s-a emis un ordin de protecţie pentru violenţă în familie, spre exemplu, va purta, la picior, brăţara electronică, dar va avea asupra sa şi un dispozitiv smartphone. Victima, care trebuie să fie de acord cu monitorizarea electronică, va avea, la rândul ei, un smartphone. Iniţial poliţiştii, iar ulterior, magistraţii vor stabili concret ce obligaţii are agresorul: să nu se apropie la o anumită distanţă de victimă, de locuinţa acesteia, de locul de muncă sau de şcoală, ori de un anumit traseu, ce va fi marcat pe o hartă, în sistem. Atunci când agresorul intră într-un perimetru interzis, se va produce alerta.  În cazul monitorizării persoanelor arestate la domiciliu se poate monta un dispozitiv electronic în interiorul imobilului în care persoana supravegheată execută măsura. În situația monitorizării măsurilor de control judiciar și control judiciar pe cauțiune, se generează alerte de depășire a perimetrului și alerte de apropiere de frontieră, iar în cazul  arestului la domiciliu se generează alertă de părăsire a imobilului.

„Principiul de răspuns la alertă este cel mai apropiat poliţist, jandarm, poliţist de frontieră sau chiar poliţist local”, a precizat chestorul Alin Haniş. „Apare semnalul unei alerte, dispeceratul va transmite celorlalte forţe alerta şi locaţia, iar dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, spre exemplu, transmite către echipajele din teren. Se deplasează acolo cel mai apropiat echipaj, se verifică situaţia şi se întocmeşte un proces-verbal, în funcţie de ce se găseşte la faţa locului”, a explicat col. Ioan Bogdan, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi. Potrivit acestuia, indiferent de forţele care ajung primele, Poliţia se va deplasa la caz şi va dispune măsuri, în funcţie de fiecare situaţie în parte. Dispozitivele sunt funcţionale doar pe teritoriul României, iar o persoană care poartă o brăţară electronică poate părăsi ţara doar printr-o decizie a instanţei de judecată. De asemenea, înlăturarea dispozitivelor de către cei monitorizaţi sau intervenţia asupra acestora, atrage răspunderea, inclusiv penală.

 

171 de ordine emise de poliţişti

În primele 8 luni ale acestui an, polițiștii au emis 171 de ordine de protecție provizorii, 60 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată. În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 1.699 de cazuri de violență domestică, dintre care 806 în mediul urban și 893 în mediul rural. La nivelul județului Bihor, în primele 8 luni ale anului curent, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a scăzut cu 2,5%, față de primele 8 luni ale anului 2023, de la 759 la 740 de fapte.

Au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru loviri sau alte violențe (de la 494 la 458 de fapte) și creșteri pentru infracțiunile de amenințare (de la 75 la 84 de fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție (de la 38 la 47 de fapte). Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o au „lovirea sau alte violențe” –  61,8%  (458 de fapte) și ,,amenințarea” - 11,3% (84 de fapte), acestea împreună reprezentând peste 73% din total. După locul comiterii, 361 de infracțiuni au fost comise în mediul urban, 379 în mediul rural, 643 la domiciliu și 97 în spațiul public.

Tot în primele 8 luni ale anului 2024, s-a înregistrat o scădere atât a numărului autorilor (744) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (769). În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 157 de ordine de protecție, 60 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 47 de infracțiuni. Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise, 166 au fost confirmate de unitățile de parchet (97%). Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 6 infracțiuni, dintre care 1 în mediul urban și 5 în mediul în rural.