Oradea a găzduit cea de-a XXI-a ediție a cunoscutului simpozion „Școala Ardeleană”. Organizat anual din 2006, evenimentul își datorează continuitatea eforturilor Episcopiei Greco-Catolice de Oradea și Departamentului Oradea al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.

 

Lucrările s-au desfășurat în Aula Magna a Seminarului Teologic Greco-Catolic „Sfinții Trei Ierarhi” din Oradea, iar studenții teologi, coordonați de pr. rector Anton Cioba, au contribuit la buna desfășurare a evenimentului.

Tema evenimentului științific din acest an a fost „Binele comun. Autoritate, pluralism și orizont de sens”. Prin amploarea și actualitatea sa, tema a oferit un cadru generos pentru dezbaterea academică, în contextul social și politic contemporan. Simpozionul a reunit universitari, cercetători, doctoranzi și clerici din România - Oradea, Cluj-Napoca, Blaj, București, Iași, Alba Iulia, Craiova, Baia Mare și Arad -, precum și din Italia, de la Institutul de Studii Ecumenice San Bernardino din Veneția și Centrul Internațional de Studii Rosminiene din Stresa.

După cuvintele de salut rostite de gazde - P.S. dr. Virgil Bercea și pr. prof. univ. dr. habil. Cristian Barta, decanul Facultății de Teologie Greco-Catolică -, a urmat conferința în plen susținută de prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Acesta a analizat, din perspectivă psihologică, evoluția societății umane în raport cu cele patru sau cinci revoluții industriale care au marcat fundamental destinul persoanei în epoca actuală. Referindu-se la societatea românească, Daniel David a evidențiat modernizarea lentă, fragilitatea instituțiilor statului, analfabetismul funcțional, efectele negative ale utilizării nechibzuite a inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale, precum și dificultățile sistemului de educație.

Un element de noutate l-au reprezentat contribuțiile oaspeților italieni de la Centrul Internațional de Studii Rosminiene din Stresa, consacrate operei filosofului și teologului Antonio Rosmini (1797–1855). Sora Benedetta Lisci a prezentat volumul „Bibliografia di Antonio Rosmini. Vol. 1: Scritti editi (1825–2025)”, iar părintele Ludovico Maria Gadaleta a susținut comunicarea „Pensiero rosminiano in Romania/Gândirea rosminiană în România”.

Secțiunea cu cea mai numeroasă participare a fost cea dedicată teologiei, eclesiologiei, patristicii și dreptului canonic. În cadrul acesteia, subiectele abordate de participanți s-au înscris în tema principală a simpozionului: Alexandru Buzalic - „De la fragmentare la unitate în diversitate”, Bogdănel Timoș - „Il bene comune e la vocazione dell’uomo alla comunione. Riferimenti teologici nel pensiero di San Giovanni Damasceno”, Călin Ioan Dușe - „Importanța studiului Sfinților Părinți pentru teologia contemporană”, Lucian Colda - „Teologia expresiei „Biserici surori” - implicații eclesiologice și dificultățile legate de folosirea sa în cadrul dialogului teologic ortodox-catolic”, Dan Siserman - „Binele comun la Joseph Ratzinger/Benedict XVI”, Roberto Giraldo - „Il Francesco della storia più che la storia che si racconta di lui”, Ioan-Paul Fărcaș - „Dreptul credincioșilor de a-și exprima opinia și binele comun al Bisericii în CCEO”, Maria-Magdalena Țițonia - „Între adevăr și conviețuire: repere pentru binele comun în lumina mărturiei lui Ioan Suciu”, Mihai Gherghel - „„Biserici surori”, nu Biserici rivale: recunoașterea eclezială ca paradigmă pentru binele comun într-o societate plurală”, Anton Cioba - „Doctrina socială și angajarea credincioșilor laici”, Teofil Stanciu - „Binele comun și bunăstarea umană - două fețe ale șalomului biblic?”

Teme din domeniul filosofiei și eticii au fost abordate în șase lucrări, conferențiarii oferind perspective convergente asupra binelui comun: Cristian Bălănean - „Binele comun la Toma de Aquino și Joseph Schumpeter: ce mai rămâne din el în epoca post-adevărului?”, Gabriela Blebea Nicolae - „Cât de comun poate fi binele? cazul Dumbrava: legi sau virtuți?”, Carmen Potra - „Cum ne poate fi bine împreună: un răspuns stoic”, Andrei Bereschi - „Nașterea ideii de bine comun în filosofia greacă”, Iovan Drehe - „Despre interes și bine”, Călin Săplăcan - „Binele comun în era inteligenței artificiale”.

Sociologia, multiculturalismul și studiile sociale au „avut” două lucrări: Alberto Castaldini - „Inclusione o integrazione? Dilemma per un’Europa multiculturale”, Florin Bode - „Familia modernă și binele comun. Unul sau mai multe tipuri de familie?”

Secțiunea istorie, patrimoniu și studii ecleziale a avut trei comunicări care au evidențiat „binele comun” în situații și evenimente reale din trecut și prezent: Silviu Sana - „Despre „binele comun” al unei biserici locale. Episcopul Iosif Papp-Szilagyi și raportul către Roma (1862)”, Anton Rus - „Locuri de pelerinaj și mănăstiri în Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș: Cărbunari, Stânceni, Visuia, Chiheru de Jos, Nima Râciului”, Fabian Doboș - „Chestiunea socială înainte de Rerum novarum”.

Arta, cultura, literatura și limbajul au avut subiecte de dezbatere în comunicările lui Ioan F. Pop - „Orizontul creativ în contextul inteligenței artificiale”, Ana Ocoleanu - „Reprezentări ale Maicii Domnului în creația artistică a pictoriței Elisabeta Sirani” și Ionuț Mihai Popescu - „Limba ca bine comun”.

Dr. Silviu Sana - Cercetător științific gr. 2

Sursa fotografii: Silviu Sana