Învățământul dual este un sistem din care toată lumea câștigă. Companiile fac rost de angajați calificați, elevii au la dispoziție un sistem în care pot îmbina munca cu școala și pot câștiga mai bine decât dacă ar absolvi o facultate, iar părinții se asigură că cel mic „are un rost în viață”.

În Bihor acest sistem nu a rămas doar la nivel de idee. Noul campus școlar, de 29 de milioane de euro, construit în zona străzii Ceyrat va fi pus în funcțiune din anul școlar 2023-2024. „Este un proiect foarte important, pentru că oferă posibilitatea copiilor din Bihor să aibă o calificare și să se poată angaja aici, acasă, pentru că mediul de afaceri are nevoie de forță de muncă pregătită, iar de dezvoltarea mediului de afaceri depinde dezvoltarea orașului și a județului”, a spus ieri, într-o conferință de presă, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan.

Conform acestuia, copiii care vor urma învățământul dual se vor bucura de burse de 400 - 1000 de lei, vor avea cazare gratuită în internatul Campusului Școlar, vor avea 3 mese gratuit pe zi și transport gratuit spre locul de domiciliu. Vor avea la dispoziție laboratoare moderne cu dotări de ultimă oră și profesori care să îi pregătească.

„Pentru a prezenta oferta am mers în mai multe comune din Bihor și ne-am întâlnit cu elevi, părinți, diriginți, directori, primari. S-au arătat interesați și s-au înscris deja pe tabele pentru a veni aici și a vedea în ce condiții ar putea să învețe. De aici, îi vom duce la una din cele 9 companii partenere în vizită. În următoarele săptămâni vom avea aproximativ 60 de vizitatori zilnic”, a spus Mircea Mălan.

 

„Nimeni nu îi împiedică să își continue studiile!”

Șeful Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Horea Abrudan, a spus că elevii care vor alege să se înscrie în învățământul dual vor avea posibilitatea să își dea bacalaureatul și să își continue studiile la nivel universitar.

„Vor putea obține diploma de maistru în trei ani, dar, dacă vor dori, și vor mai face un an de studiu, vor putea să își dea bacalaureatul și apoi să își continue studiile. Dacă le vor continua în domeniul tehnic, vor fi susținuți cu burse de companii”, a spus Abrudan, care a enumerat și domeniile în care se vor putea pregăti elevii: mecanică, construcții, instalații și lucrări publice, electromecanică, electronică și automatizări și chimie industrială.

Elevii vor face în Campusul Școlar pentru învățământ dual disciplinele teoretice și practice de specialitate, iar practica la agenții economici parteneri.

„190 de locuri în clasa a IX-a vor fi susținute de agenții economici parteneri. Cele mai multe locuri disponibile vor fi la operatori mașini cu comandă numerică, cu calificări precum: confecționer tâmplărie din aluminiu și mase plastice, mecanic utilaje și instalații în industrie. Capacitatea de cazare este una mare. Vom avea 140 de locuri în căminul campusului”, a explicat Horea Abrudan, care a subliniat că elevii vor veni în Campusul Școlar pentru învățământ dual doar în perioada în care vor face practică (2-3 luni), în rest vor învăța la școlile tehnice din județ. Inginerii care vor veni în campus pentru a-i învăța pe elevi nu vor avea nevoie de pregătire pedagogică. Dacă vor fi mai mulți doritori decât locuri, conducerea școlii, împreună cu reprezentanții firmelor, vor pune la punct criterii de selecție astfel încât cei care vor fi aleși să fie cei mai potriviți.

„Condițiile pe care le vom oferi aici sunt probabil cele mai bune din țară. Nu vrem să furnizăm diplome ci competențe. În plus, elevii care vor face studii aici și care vor ajunge cel puțin maiștri vor avea salarii mai bune decât un șef de inspectorat școlar sau un vicepreședinte de consiliu județean”, a spus Mircea Mălan, care a subliniat că, de vreme ce inginerii care vor face practică cu elevii vor avea „libertate absolută”, nici companiile nu se vor mai putea plânge că forța de muncă este prost pregătită.

Mircea Mălan: „Știm cu toții care sunt realitățile de astăzi. Copiii noștri urmează liceul. Unii dintre ei nu iau bacalaureatul. Alții iau bacalaureatul, dar nu merg mai departe. Vor să se angajeze, dar nu știu să facă nimic. Merg la o companie care are nevoie de forță de muncă, dar, neștiind să facă nimic, îi oferă un salariu mic. Tânărul zice că e prea puțin și pleacă în Austria, Spania, Italia, unde se câștigă mai mult. La cules de ceva, vânzător, muncitor necalificat. Mai e un fenomen în aceeași logică. Părinții vor ce e mai bine pentru copiii lor și vor „să aibă carte ca să aibă parte”. Nu toți copiii au însă abilități teoretice. Nu toți pot fi profesori de filologie, doctori. Mai e nevoie și de ingineri. Iar astăzi, un inginer câștigă foarte bine. Dacă vom continua să ne îndemnăm copiii să urmeze facultăți numai ca să nu fie priviți cu aer de superioritate de vecini, vor ajunge vânzători pe nu știu unde, șoferi de taxi etc., vom continua să irosim bună parte din viața acestor copii, să irosim energiile familiilor care vor suporta costurile aferente și energiile acestei țări care se vor duce într-o zonă care nu produce nimic”.