Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a anunţat că pentru a se realiza schimbarea la faţă a judeţului, trebuie ca administraţiile locale să se implice. Pentru a-i „încuraja”, conducerea CJ Bihor propune 12 indicatori de performanţă pe baza cărora vor fi făcute alocările de fonduri către primării anul viitor.

Noul preşedinte al CJ a subliniat că schimbarea la faţă a judeţului Bihor este obiectivul principal al mandatului său şi nu se poate realiza fără un parteneriat cu primarii din judeţ, indiferent de culoarea politică şi de mărimea localităţii, precum şi pe resurse şi pe o strategie de urmat. Indicatorii au fost împărţiţi în trei capitole: buna gestionare a banilor publici, curăţenie şi fondurile atrase.

Preşedintele CJ a afirmat că, la primul capitol - buna gestionare a banilor publici - indicatorii avuţi în vedere sunt: cheltuielile de personal pe cap de locuitor; cletuielile de personal raportat la veniturile proprii; veniturile din impozitul pe salarii (IVG) pe locuitor; veniturile proprii (fără IVG) per locuitor sau gospodării – impozite şi taxe locale; gradul de colectare al veniturilor. Bolojan menţionează că, prin aceşti cinci indicatori, se doreşte impunerea unor servicii publice la costuri rezonabile şi sustenabile. Preşedintele CJ a precizat că din 101 UAT-uri bihorene sunt 42 de comune şi oraşe care nu-şi acoperă cheltuielile de personal din impozitele colectate de la cetăţeni, având nevoie de bani de la stat ca să funcţioneze.

Al doilea capitol - curăţenie în tot judeţul - urmăreşte următoarele scopuri: drumuri fără buruieni pe margine, terenuri agricole cultivate şi colectarea funcţională a deşeurilor menajere. Aceşti indicatori sunt: starea de curățenie a șanțurilor și acostamentelor drumurilor („indicatorul va arăta în ce măsură responsabilul de curățenie a drumului își achită sarcinile impuse în regulamentul privind curăţenia – trei cosiri pe an”); terenurile agricole din vecinătatea drumurilor modernizate să fie cultivate, iar pășunile întreținute; albiile și luncile râurilor păstrate în stare de curățenie; sisteme de colectare a deșeurilor menajere funcționale (impunerea de taxe de penalizare pentru contribuabili acolo unde operatorii încheie contracte directe cu fiecare gospodărie, respectiv taxe speciale și operaționale, unde operatorul încheie contracte cu primăria); asociere în vederea amenajării unor deponee zonale pentru deșeurile de mari dimensiuni (similare cu punctele de colectare selectivă din Oradea).

La capitolul fonduri europene se propun doi indicatori de performanţă privind fondurile europene şi guvernamentale atrase, respectiv investiţiile funcţionale.

„Eu sunt pentru o repartizare direct proporţională de fonduri în funcţie de performanţă, de ceea ce face fiecare primar. Am discutat cu cel puţin o treime din primarii din judeţ, deci m-am consultat cu ei, din toate culorile politice, deci ştiu primarii aceste chestiuni. Primăriile sunt grupate pe număr de locuitori, le facem o recomandare şi fiecare primar îşi poate face analize comparative, să vadă cum se organizează alte primării, cum arată organigrama, care-i grila de salarizare”, a declarat Ilie Bolojan, adăugând că „adoptând hotărâri şi stabilind aceste standarde sunt convins că în anii următori, alături de ceea ce face CJ, veţi vedea şi o mai bună activitate a primarilor. Am încredere în primarii din judeţ că vor face ceea ce trebuie şi că vor dovedi că sunt buni gospodari dacă regulile jocului sunt clare şi corecte pentru toţi.”