Filarmonica de Stat Oradea continuă să valorifice muzica românească, printr-un concert organizat cu ocazia zilei de 24 ianuarie.

Titlul reflectă exact punctul de pornire al întregii creații muzicale românești, care a inspirat numeroși compozitori, pe parcursul a două secole: „Românește”. Omul simplu, de la țară, a fost cel care a moștenit valorile culturale românești și le-a dus mai departe, până la momentul în care au apărut compozitorii, muzicologii și alți artiști care s-au specializat în folclorul țării noastre. Însă toți au pornit de la o singură sămânță, aparent simplă: folclorul românesc. L-au analizat, l-au dezvoltat și mai ales, l-au transmis mai departe, fie în forma tradițională, fie într-una mai sofisticată, prelucrată, adusă în lumea muzicii clasice.

Concertul „Românește” este o invitație spre redescoperirea folclorului. Programul evenimentului accentuează frumusețea folclorului românesc, care se găsește în cântecele tradiționale, dar și frumusețea care s-a menținut în lucrările orchestrale care citează melodii sau jocuri populare. Concertul din 24 ianuarie, ora 19.00, va fi dirijat de Marius Hristescu, care este și orchestratorul pieselor populare, iar soliștii concertului vor fi doi dintre cei mai valoroși artiști români, care activează însă în două domenii diferite: Operă și muzică populară.

Din lumea muzicii clasice, soprana Diana Țugui va da viață cântecelor pline de emoție, iar din lumea muzicii populare, Dinu Iancu Sălăjanu va reda deopotrivă melodii populare și patriotice. De la titluri precum „Săracă inima me”, „Mărioară de la Gorj”, „Cât îi Maramureșul”, „Mocirița”, și până la creații orchestrale semnate de Marțian Negrea, Constantin Silvestri și Filaret Barbu, programul concertului își propune să intensifice simțirea românească în sala de concert și să aducă publicului bucuria și profunzimea folclorului românesc.

Concertul festiv de sâmbătă, 24 ianuarie al Filarmonicii de Stat Oradea, se va deschide cu o lucrare care se bazează chiar pe teme populare din Bihor: „Trei piese pentru orchestră de coarde”, de Constantin Silvestri. John Gritten, care a analizat cu atenție creația lui Silvestri, a afirmat faptul că lucrarea este construită cu ajutorul unor elemente existente în folclorul românesc, pe care Silvestri le-a împrumutat și le-a adaptat prin invenții melodice și armonice prodigioase, provenite din imaginația sa bogată. Prin urmare, compozitorul a recurs la teme din Bihor, însă le-a prelucrat într-un mod propriu, care s-a îndepărtat destul de mult de forma lor originală. Întocmai cunoașterea tradiției muzicale românești i-a permis să întrebuințeze celor „Trei piese” un material propriu de factură folclorică. Prima audiție a lucrării a avut loc la Ateneul Român din București, la 7 ianuarie 1951, sub bagheta lui Silvestri.