Cum se formează „baronii” în Educație - Bungău al patrulea
Ministerul Educației a confirmat marți, 28 mai, alegerea în funcția de rector al Universității din Oradea a prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău. Acestea s-ar afla teoretic la al patrulea mandat, dacă luăm în calcul și manevra pe care a făcut în 2020 pentru a rămâne la putere.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a emis, marți, 28 mai, Ordinul privind confirmarea lui Constantin Bungău în funcția de rector al Universității din Oradea. Conform prevederilor legale, la care face trimitere și documentul oficial, mandatul obținut de Constantin Bungău este de cinci ani.
La data de 14 mai 2024, Constantin Bungău a fost ales de cadrele didactice, cercetători și reprezentanții studenților de la Universitatea din Oradea, cu un procent de 92,7% din voturile celor 692 de alegători care s-au prezentat la urne.
Rector pe viață?
La fel ca fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care a modificat Legea Educației în așa fel încât să fie „rector pe viață”, Constantin Bungău pare a fi îndrăgostit de putere. Acest lucru s-a văzut mai întâi în 2020, când a profitat de o chichiță legislativă introdusă de ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu. Acesta a adăugat în lege, termenul de mandate „complete” la numărul de mandate pe care le putea avea șeful unei universități. Pentru a putea fi ales în al treilea mandat, Bungău și-a dat demisia înainte de expirarea mandatului, apoi a participat la alegeri pentru că nu avea două mandate complete. Ulterior, Sorin Cîmpeanu, unul dintre cei mai toxici foști miniștri, a modificat Legea Educației în așa fel încât să nu mai conteze numărul de mandate, specificând că aceastea pot fi stabilite în Carta universitară a fiecărei instituții.
De ce nu este bine ca un rector să fie ales șef pe viață al unei Universități a explicat foarte bine Raluca Pantazi pe edupedu.ro.
„Realitatea societății românești arată că o persoană care deține timp de mai multe mandate șefia unei universități se transformă într-un adevărat baron al educației, cu legături în politică și în mediul de afaceri, ceea ce duce la stoparea evoluției pentru student/elev a instituției pe care o conduce, aceasta devenind mai degrabă o sursă de beneficii personale pentru respectivul rector și apropiații săi. Ca dovadă, majoritatea rectorilor care cumulează în acest moment cele mai multe mandate grație unui tertip juridic au legături strânse cu politica: Mihnea Costoiu a fost ministru PSD pe învățământ superior în 2014 și a fost senator 2012-2020, Marilen Pirtea este deputat PNL la al doilea mandat, Valentin Popa a fost ministru PSD al Educației în 2018, Daniel Breaz a fost senator PSD, Leonard Azamfirei este senator PSD, Sorin Cîmpeanu a fost deputat care a funcționat în grupul parlamentar ALDE, apoi Pro România, iar acum este membru PNL”.
Pe aceeași filieră, se poate vedea și legătura strânsă pe care șeful universității o are cu politicienii din partidul care face legea în Oradea și județul Bihor.
Nu neapărat. Sub conducerea sa lucrurile au evoluat semnificativ mai bine față de toți predecesorii. De asemenea e și o criză de leadership. Nu prea mai sunt doritori pentru funcții cu responsabilitate atât de mare. Nu-i luăm în calcul aici pe cei care-și doresc, dar nu pot. Astia-s mulți tot timpul. Însă Bungau nu cred că poate fi acuzat că ar fi baron. E deschis către oricine vine cu o contribuție pentru binele universității.