Cercul Militar din Oradea a găzduit joi, 19 august, un eveniment de suflet în care a fost omagiat întemeietorul școlii de chirurgie vasculară din România, orădeanul Ioan Pop de Popa. Despre el invitații au spus că era un om cald, bun și corect, care ar merita o statuie în orașul în care s-a născut.

Una dintre personalitățile de nivel european în medicina românească, trecut în eternitate pe 30 aprilie 2021, chirurgul Ioan Pop de Popa, a fost omagiat ieri de Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (ANCMRR) - Filiala Bihor, la Cercul Militar din Oradea.

Colonelul în rezervă Anghel Ursu a făcut o scurtă prezentare a vieții și activității marelui chirurg, amintind de înscrierea voluntară, ca elev de liceu sanitar, în spitalul de campanie pe frontul de eliberare din Apuseni, despre performanțele obținute ca medic, dar și despre talentul lui de reformator, Ioan Pop de Popa fiind cel care a înființat specialitatea de chirurgie vasculară, care nu figurase în nomenclatorul Ministerului Sănătății (a scos-o din chirurgia generală, stabilind-o ca specialitate distinctă).

A vorbit apoi fostul comandant al Spitalului Militar din Oradea, Gheorghe Scridon. „Salut această inițiativă pentru că, dacă rupem legăturile cu trecutul, nu avem niciun viitor. În Oradea și în România, avem personalități pe care merită să le scoatem în față. Ioan Pop de Popa ar merita o statuie în Oradea, pentru că, dacă ar fi trăit în alte vremuri, ar fi meritat să ia un premiu Nobel pentru tot ce a făcut în medicină!”, a spus Gheorghe Scridon în aplauzele sălii.

Au fost apoi înmânate câteva diplome, printre cei premiați fiind și strănepotul medicului, fotograful Sorin Cosma.

„A fost un om cald, bun și corect. Înaintea fiecărei operații se ducea în salon la pacient, se punea pe marginea patului și îi explica procedura medicală pe care urma să o facă. Dacă oamenii se speriau, spunea: lasă, că te scap eu. Avea acest talent de a liniști bolnavul, de a-i da încredere. La el, convalescența după operație, deși erau operații foarte grele, dura o săptămână, după care dădea drumul pacientului acasă”, a povestit Sorin Cosma, care și-a amintit și că era un foarte bun pianist.

 

Cine a fost Ioan Pop de Popa

S-a născut pe 6 octombrie 1927 la Oradea și a fost profesor doctor docent român, medic cardiolog și specialist în chirurgie cardiovasculară. A efectuat prima operație pe cord deschis din România, la 5 aprilie 1973, la Târgu Mureș. În 1944 a participat voluntar ca elev de liceu sanitar în spitalul de campanie pe frontul de eliberare din Apuseni. Și-a continuat apoi studiile (clasa a VIII-a) la Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1945-1946), după care la Facultatea de Medicină Generală din Cluj (1946-1952), pe care a absolvit-o cu Magna cum laude.

Între 1949-1954 a fost numit preparator la Institutul de Anatomie umană și chirurgie operatorie a IMF Cluj, apoi extern la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana. În perioada 1953-1954 a realizat prima inimă artificială și primul plămân artificial din România, atunci printre primele patru din lume. A efectuat primele circulații extracorporale experimentale din România, inclusiv primele hemodiluții în CEC. A început primele transplanturi experimentale de organe, de rinichi și pancreas. În 1958 a realizat experimental primele transplanturi cord-plămân. În 1957 a obținut, prin examen, titlul de medic specialist chirurg în chirurgia generală. În 1960 s-a specializat în chirurgia cardiovasculară la Spitalul Fundeni, București, sub conducerea profesorului doctor Voinea Marinescu.

În 1962 s-a transferat, în calitate de șef de lucrări, la IMF Târgu Mureș, Clinica de chirurgie generală, condusă de conf. dr. Zoltán Pápai. În anul următor s-a specializat în chirurgia cardiovasculară la Institutul Bakulev din Moscova, sub îndrumarea profesorului I. V. Burakovski. La întoarcere, a înființat clinica de chirurgie cardiovasculară din Târgu Mureș. În anul 1968 efectuează un schimb de experiență la clinica Broussais din Paris, la prof. dr. Charle Doubost. În anii 1970-1971 efectuează o specializare în chirurgia cardiovasculară cu o bursă dată de Guvernul american la centrul The Methodist Hospital la prof. Michael de Bakei și Saint Luks Children Hospital, prof. Denton Cooley, în Texas Houston și Saint Vincent Hospital Medical Univ. Portland Oregon, cu prof. dr. Alberth Starr și Mayo-Rokester.

Întors acasă din dispoziție administrativă superioară, a fost transferat, împotriva voinței sale, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București pe post de profesor și, în paralel, într-o funcție de decizie cu mână liberă pentru a aplica în România cele văzute în Statele Unite. Ca urmare, a înființat specialitatea de chirurgie vasculară care nu figurase în nomenclatorul Ministerului Sănătății la acea dată; a scos chirurgia cardiovasculară din chirurgia generală, stabilind-o ca specialitate distinctă; a înființat Centrul Național de Boli Cardiovasculare București Fundeni (supranumită atunci nava-amiral a medicinei românești), a înființat școala modernă de chirurgie cardiovasculară din România, specializând circa 160 de chirurgi cardiovasculari români și unsprezece străini; a inițiat și a contribuit la înființarea celor șapte centre de chirurgie cardiovasculară, inclusiv cel al armatei, pe lângă fiecare universitate de medicină și farmacie din România, a elaborat atât singur, cât și cu colectivul, circa șase sute de lucrări științifice, precum și 12 monografii de specialitate.

În 1996 a primit titlul de Cetățean de onoare al orașului Oradea. La 23 august 2004, colonelul în retragere Ioan Pop de Popa a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) în retragere. Prin decret prezidențial, Ioan Pop de Popa, veteran de război, a fost avansat la gradul de general-maior cu două stele în retragere.

Dincolo de toate realizările, distincțiile și meritele fondatorului chirurgiei cardiovasculare moderne din România merită prețuite cuvintele lui: „Fiecare om care ajunge la vârsta de 70 de ani este în mod automat miliardar. Nu în bani, ci în bătăi ale inimii”.