Directorul de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” a cerut, cu subiect și predicat, bani părinților. „Fără bani nu se poate face nimic”, le transmite Daniel Negrean, în încercarea de a-i convinge să cotizeze pentru organizarea unui after-party în curtea școlii, după festivitatea ultimului clopoțel organizată pentru absolvenții claselor a XII-a.

Judecat în comisii la Inspectoratul Școlar Județean pentru comiterea unor fapte incompatibile cu statutul cadrelor didactice, cazul de la „Partenie Cosma” cunoaște o întorsătură spectaculoasă. O înregistrare audio de la o ședință cu părinții elevilor de clasa a XII-a poate fi dovada concludentă dorită de orice anchetator ce dorește să lămurească o situație în care s-a produs o încălcare a legii.

Înregistrarea a fost realizată în a doua parte a lunii aprilie, exact în toiul eforturilor directorului Negrean de a convinge absolvenții și părinții lor de necesitatea organizării unui after-party în curtea școlii, unde elevii, părinții și profesorii să socializeze, să-și facă poze, să consume un suc, un fursec. În timpul ședinței cu părinții, în timp ce dirigintele tocmai le spunea cum a căutat o firmă care să execute ceva reparații, deoarece primise o sponsorizare, în clasă își face apariția directorul Colegiului. Daniel Negrean își face intrarea în trombă, remarcând prezența deosebită la cele trei clase care au avut ședință, de aproape de 100%, spre deosebire de restul anului, fapt care a stârnit imediat protestele părinților. Apoi a trecut la analiza componenței clasei, unde ar fi prea multe „subgrupuri”, în sensul că există „prea multe păreri”, fapt care dăunează unității clasei. Le explică apoi că se face și o analiză a situație la învățătură, „adică câți elevi sunt în stare acum să promoveze clasa a XII-a”, privind la rezultatele din catalog, nu după rezultatele la simularea bacalaureatului, cum încercase să intervină dirigintele clasei. Pentru Negrean, simularea reprezintă doar un antrenament, o familiarizare a elevului cu condițiile de examen, cu regulile, „să nu riște ca în timpul examenului să poată fi dat afară, adică la ora 8.30 el să fie aici, în sală, nu să-și tragă țigara în parcare”. Astfel, Negrean presupune că vor fi mulți elevi care nu vor putea să-și susțină examenul de bacalaureat în sesiunea de vară, pentru că vor rămâne corigenți la mai multe materii.

„Asta nu înseamnă că elevul respectiv nu poate să participe, să fie alături de colegii lui la finalizarea clasei a XII-a, ca și cursuri, și a ideii că, totuși, a stat patru ani de zile în aceeași clasă cu alți colegi. Adică el nu trebuie să aibă această frustrare, care o să-l marcheze toată viața”, le transmite directorul, care ajunge, încetul cu încetul, la evenimentul pe care dorea să-l organizeze în școală. Munca de lămurire a părinților continuă, le vorbește de examenele de coringență și de faptul că majoritatea elevilor oricum vor trece, deoarece este absurd să fie lăsați repetenți în clasa a XII-a.

Apoi trece la alt nivel, în pregătirea morală a părinților în acceptarea sponsorizării evenimentului din curtea școli, prezentând Colegiul Economic în imediata apropiere a treimii de sus a școlilor de top din Oradea și beneficiind de o bună reptrezentativitate la nivel local. Elevii de aici urmează studiile superioare mai ales în Oradea și se angajează  cu preponderență aici, dar beneficiază și de multe „idei noi” aduse prin proiectele Erasmus, prin care copiii se bucură de mobilități, pot vedea alte țări – și tocmai în aceste țări vizitate a văzut directorul că se organizează, la final de an, astfel de evenimente.

Apoi intră direct în problemă: în septembrie anul trecut s-a organizat o ședință pregătitoare, după care „tipic românesc”, nimeni nu s-a mai interesat de subiect, nu s-a mai întâmplat nimic, iar acum trebuie luată o decizie. Directorul le relatează că ideea de a face banchet este exclusă, se știa de multă vreme că elevii nu își doresc organizarea unui banchet deoarece ar fi „o prostie”. „Ei, noi nu suntem în situația de a accepta că orice fel de lucru pe care îl spune un elev, că aia e o prostie... așa pentru ei și să vină la școală este o prostie... și să fie civilizat e o prostie... și să întârzie la ore... păi cum, da' eu acuma am venit, trebuie să trag țigara în parcare, să pun scăunelul, să beau cafeluța...”, îi prelucrează cu ironie directorul pe părinți.

 

„Te țigănești pentru un leu, doi”

Ideea pe care încearcă să o argumenteze Negrean este că având o asemenea atitudine se ajunge într-un punct în care lucrurile nu se pot controla, pentru că o instituție este condusă după reguli acceptate de toți. Deci și evenimentele de final de an, atât la clasa a opta, cât și la licee, ar trebui acceptat de toți, deoarece fac parte din tradiția școlară, dar și socială. Apoi, dă exemplul unor școli private unde, la final de an școlar, există întâlniri între elevi și profesori, de socializare, la care participă și părinții.

„Ei, și evenimentul pe care dorim să îl facem este la fel”, spune Negrean, care subliniază faptul că în acea zi trebuie să fie prezenți toți profesorii, deoarece este zi lucrătoare, nu ca în trecut, când participau doar diriginții claselor de a XII-a, iar „ceilalți profesori stăteau acasă, pe bani”. Apoi, în trecut, spune Negrean, intervenea problema împodobitului clasei, „adică chiar un leu, să cumperi o floare din piață, înseamnă mult în ziua de astăzi?! Eu aicea nu aș vrea să ajung... adică când te țigănești pentru un leu sau doi, lucrurile nu sunt în regulă”. Deoarece ziua finalului de an, 26 mai, se apropie, el trebuie să știe care elevi vor participa la eveniment, dar se insistă pe prezența tuturor, deoarece ar fi ciudat să vadă că participă (la after-party) și clase care nu au cotizat și pe care nu le poate scoate afară: „Sau o să stea primii la măsuțe, exact cum se întâmpla la banchete. Să știți că la banchete, cei care nu plăteau banchetul erau cu prietenii în parcare și le beau toată băutura celor care au plătit banchetul”.

Munca de convingere continuă. Directorul Negrean le spune că s-ar putea organiza evenimentul și în altă parte, „dar nimic nu este gratis”. Astfel că, pe viitor, intenționează să organizeze în școală evenimentul, gestionat de elevi și personalul școlii, iar elevii de clasa a XI-a să organizeze party-ul pentru absolvenți. Mai ales că elevii de aici nu se pot lăuda cu rezultate foarte bune la învățătură, deoarece doresc să devină antreprenori și câștigă bani încă de pe acum, prin natura a ceea ce deprind la școala tehnică.

Nedumerirea afișată de Negrean se referă la diriginții care nu reușesc să-și impună elevilor punctul de vedere (cu privire la participarea la eveniment-n.r.), că „ar avea o problemă” și se pune la dispoziția părinților pentru întrebări.

Totul ține de bani

Un părinte întreabă cum va fi evenimentul și câți bani trebuie să plătească - Negrean le explică, din nou, că va fi organizat în curtea școlii, având suficient spațiu, se va monta o scenă, se vor monta plasme etc. Ba, mai mult, și-ar fi dorit să dea și o notă clasică evenimentului, precum în trecut, când clasele își luau diriginții la braț cântând Gaudeamus și îi conduceau la sala de clasă, dar acum nu se poate „pentru că nu mai știu să cânte”. Urmează alte detalii organizatorice din trecut, când ședințele foto erau organizate doar în scop de a chiuli și cu rezultate concrete dubioase. Acum lucrurile se vor schimba. Băutura va fi exclusă, dar și-ar fi dorit să poată oferi o cupă de șampanie, însă acest lucru ar crește costurile.

„Anul trecut am încercat să avem o primă expertiză și mi-au spus niște firme că vă costă 200 de lei... partea asta fără scenă, adică partea de mobilier, unde să stăm în picioare la mese din alea rotunde, partea de servit. Acuma, suma nu o să o mărim, că e la fel, 200 de lei, doar că, până la un moment dat, trebuie să vezi pe ce bani contezi, câți bani ai adunat, ca să știi ce contract faci”, explică directorul, punctând că poți să bei apă minerală și la pahar de plastic, dar și la sticlă, „adică, totul contează de bani și până nu știm câți bani avem... și rugămintea mea, pe care am spus-o și altor părinți, este că, totuși, trebuie să vă decideți, cu cât vom avea odată suma aia de bani clară, cu atât vom ști ce facem la eveniment, pentru că până nu semnăm un contract, evenimentul nu se poate face... eu nu pot să-mi asum că voi plăti nu știu cărei firme suma aia de bani, că nu am cum”, explică Negrean.

„S-a propus o sumă de bani?”, întreabă un părinte. „Suma este de 200 de lei”, vine răspunsul promp al directorului, „pentru că fără 200 de lei nu știu ce poți să faci”. Urmează alte intervenții ale părinților și explicații ale directorului, care adaugă la un moment dat că nu își dorește să fie directorul unei școli anoste: „nu mă reprezintă chestia asta... adică să stau așa și să văd că elevii fumează în curtea școlii? Profesorii vor sta și ei la cafea... totul va fi dolce far niente”. Îi asigură în schimb că fiecare cheltuială făcută va fi transparentă și justificată, dar până nu știe de ce sumă va dispune, nu poate spune exact ce va oferi firma.

„Dacă ar fi după mine e simplu, aș zice 248 de elevi de clasa a XII-a trebuie să plătească fiecare 200 de lei”, punctează Negrean.

Se discută apoi de oferte de preț, parte de horeca, consumație, băuturi non-alcoolice, cafele și, din nou, se pune pe tapet întrebarea: totul costă 200 de lei? Răspunsul directorului confirmă: „da, atât cotă totul, atât este suma de bani pe care dumneavoastră ca părinți o alocați pentru finalizarea clasei a XII-a”.

Un alt părinte întreabă dacă este un eveniment dorit de conducerea școlii sau de copii, elevii clasei a XII-a își doresc acest eveniment? Schimbul de replici cu directorul derapează. Negrean spune că nu te prea poți lua după ce spun elevii, deoarece unul spune că are depresie, altul că are probleme în familie...

„Obligația noastră ca profesori și a mea ca director este să-i scoatem și să facem un eveniment frumos”, dar părinții nu se lasă și spun că nu-și pot obliga copiii să participe la un eveniment pe care ei nu și-l doresc, lucru care îl irită pe Negrean.

„Există printre elevii acestei clase, pe care eu îi observ, că parchez mașina acolo, în fiecare dimineață, își iau scăunele, sucuri, toți au sucuri... pahare de cafea, mâncărică, ascultă muzică, manele... buf mașini. Nu cred că suntem în situația unui copil de la țară care, săracul, părinții nu lucrează nicăieri și ar avea (cei 200 de lei-n.r.). Dar și în situația în care nu ar avea 200 de lei, noi ceilalți am putea face să vină și ei la eveniment”, spune directorul.

Discuțiile părinți-director continuă dezlânat câteva momente, unii sunt pentru, alții împotrivă, dar subiectul principal plutește în aer: nu este în regulă să-i obligi pe copii să participe la un eveniment plătit, pe care nu și-l doresc. Vor să participe la ceremonia de final de an, dar nu la after-party.

 

Elevi care își scuipă profesorii în cap... la Vuia

Directorul le amintește că nu s-a cotizat deloc la fondul școlii, lucru confirmat de părinți, și îi asigură că ar face evenimentul gratuit, dar acest lucru este imposibil. La reproșul unui părinte că i-ar fi amenințat pe elevi că nu o să-i primească la festivitatea ultimului clopoțel, directorul neagă: „nu este adevărat, nu am avut nicio discuție cu nciun elev din clasa asta”.

Continuarea este însă interesantă: „Dacă mesajul este acela că nu vrem să dăm bani, cu siguranță nu îi dăm. Timpul trece, nu vom face mare lucru și atuncea spuneți-mi mie ce să fac? Clasa (...) să urce pe scena aia pentru care a plătit banii? Ce să facem, dați-mi o idee, că facem așa... și atunci facem festivitate doar pentru acei care dau bani?! Că asta nu înțeleg, cum am putea să-i împăcăm pe toți?! (...) Vorbim totuși de o entitate aici. (...) Eu nu îmi doresc ca în următorii ani cât voi mai lucra în învățământ să am doar copii de tipul ăsta, care nu vor nimic. Păi atunci, copii care vor veni la Economic vor fi ăia care nu-și doresc nimic, alde cei care sunt la Vuia (CT „Traian Vuia” - n.r.), la care profesorilor le este frică să meargă pe scara interioară că-i scuipă de sus în cap... flegmă și le dă cu tot felul de lucruri în cap. Adică, dacă tot vii la o școală care are o anumită prestanță, încearcă să te adaptezi ei. În rest, accept orice fel de propuneri dacă le putem face în timp util”.

Varianta organizării evenimentului la Teatru este discutată și ea, ar costa doar 5.000 de lei, dar ce să facă economiștii la Teatru, se întreabă retoric directorul, „mai ales clasa asta care nu are premii”.

„Pe cine punem pe scenă, ce oficialități invităm, să-l chem pe prefect să vadă ce?! Ce spectacol au pregătit diriginții claselor a XII-a? (...) Unde o să vă parcați mașina, o să vă dea amezi ăștia de la locală (poliția locală -n.r.)... eu sunt de acord, să mergem la Teatru, dar avem cu ce?... O să închiriem Teatrul, dar o să vedem că nu vin nici la Teatru... Eu aștept până când voi vedea câți bani sunt, în funcție de câți bani sunt vom face evenimentul aici și cu asta basta”, zice directorul, pe un ton destul de iritat.

Constatarea care urmeză este amară la adresa colegilor dascăli din Economic: „Senzația mea este că unii chiar nu își doresc, că nu au nimica cu această școală și atunci lucrul este destul de rău... vă întreb, ce au făcut profesorii ăștia care au luat timp de patru ani de zile bani din școală, dacă nu au știut să transmită un pic de apartenență la Colegiul Economic?! Nu știu... întreb. (...) Asta mă așteptam să mă întrebați, cum este posibil ca elevul să fie corigent în clasa a XII-a când, până acum, era trecut, fără nicio problemă?! Dar noi purtăm o discuție pe un subiect pe care puteam să-l rezolvăm demult”.

 

Bagajul de droguri de la Generală 11

Directorul le reamintește părinților că nu își dorește să conducă un liceu anost: „Nu îmi doresc să fiu un liceu din ăsta plat, că dacă am dori să fim liceu plat, atunci nu am fi făcut decât ceea ce fac foarte mulți alți profesori în școli, adică nimic. Dacă-l întrebi ce a făcut în 40 de ani, el nu poate să spună că a adus un scaun, sau că a plantat un copac, sau că a mers la competiție. Atât, și asta e problema, că trebuie să fim critici și față de noi”.

Directorul dă și un exemplu pozitiv: femeile de serviciu de la Economic dau cu mătura după mizeria lăsată de elevi până seara târziu, „ceea ce la alte școli nu se întâmplă”, însă este contrazis imediat de o mămică, care este și ea femeie de serviciu, dar la o altă școală, unde au același program, lucrează în schimburi, iar clasele sunt curate și conducerea este mulțumită, dar când greșesc, li se atrage atenția. „La ce școală lucrați”, a chestionat-o Negrean. La Generală 11 (Școala Gimnazială nr.11 Oradea -n.r.), spune părintele, la care Negrean comentează: „Eu nu am asemenea referințe despre Școala 11, am despre Școala 11 că sunt copii care vin la noi la școală cu un bagaj de droguri de... ferească Dumnezeu! (...) Avem o clasă de a IX-a ne trebuie 30 de profesori să stea acolo, că nu fac față”, comentează situația Negrean. 

„Asta-i o părere chiar rea”, comentează o mămică, care îi atrage atenția că de la Școala 11 sunt elevi premianți și că nu poate cataloga performanțele unei școli după cazul unui elev-problemă, dar Negrean insistă că poate, deoarece are „informații de la poliție” și, locuind în apropiere, a putut observa comportamentul acelor elevi.

În fine, ajungând la concluzia că părinții din această clasă sunt un grup problematic, care nu înțelege că nu a cerut banii pentru el, directorul Negrean spune că așteaptă să vadă dacă se vor aduna banii sau nu, pentru a putea face evenimentul, deși recunoaște că îi este foarte greu să înțeleagă cum într-o școală există situații să nu poți organiza un eveniment de felul celui propus, cu doar 200 de lei, câtă vreme „sunt oameni care au sute de mii de euro”.

Întâlnirea se încheie cu un fel de dezbatere generală a situației din învățământ, unde nu profesorii decid, ci asociațiile de părinți și elevi, iar telefonul mobil este dușmanul nr. 1 al cadrelor didactice, dar și cu o recapitulare destul de rezonabilă a avantajelor de a fi elevul Colegiului Economic „Partenie Cosma”. Un Colegiu de top județean și chiar național în categoria școlilor tehnice, dar iată, târât într-o poveste care, aparent, are legături cu spiritul antreprenorial, dar niciuna cu educația.

 

Conform șefului Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Horea Abrudan, sunt două articole în care s-ar încadra ceea ce s-a semnalat la Colegiul Economic „Partenie Cosma”, unul din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, care spune că „este interzisă și constituie abatere disciplinară implicare elevilor sau personalului în strângerea sau gestionarea fondurilor”, și un articol din Codul de etică al personalului didactic care interzice solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani. Conform aceleiași surse, cea mai severă pedeapsă la care s-ar putea ajunge în cazul directorului Daniel Negrean, ar fi demiterea din funcție.

 

Daniel Negrean: „M-am gândit la un eveniment inspirat de ceea ce s-a întâmplat la Ohma, la ce am văzut când am fost la festivitatea lor. Părinții nu au spus că nu au bani. Dacă mergem în parcare îi vedem pe toți ce mașini au, dar asta e altă discuție. Nici vorbă să fi jignit pe cineva. Le-am spus că nu mi se pare normal să nu existe niciun fel de afinitate între un elev și școala pe care a termnat-o. Și dacă noi i-am respectat până la capăt, nu vom face ca, de exemplu, când facem programarea pentru diplome și unii nu se pot trezi dimineața de la 8.00 la 9.00, și vin la ora 17.00, să le mai dăm diplomele."