După ce, anul trecut, slujba de Înviere a fost oficiată de preoţi şi personal clerical, în absenţa credincioşilor, anul acesta orădenii, atât cei de rit Greco-catolic cât și ortodocșii, au ținut să fie prezenți la miezul nopții în toate bisericile din oraș.

Vremea a ținut cu orădenii, în prima parte a nopții de sâmbătă spre duminică, atunci când străzile s-au umplut cu credincioși care mergeau spre biserici pentru a asista la slujba de Înviere. În centrul Oradiei, la Catedrala Sfântul Nicolae, slujba a fost ținută de episcopul de Oradea, Virgil Bercea, la ea asistând și episcopul romano-catolic László Böcskei. Aici slujba de Înviere a ținut până la ora 1 noaptea, liturghia fiind oficiată duminică dimineața, de la ora 8.00 și 10.00.  

Peste drum de Piața Unirii, la Biserica cu Lună, slujba de Înviere a fost oficiată de preotul Teofil Cristea. La miezul nopții, orădenii, în frunte cu preoții, au înconjurat biserica o singură dată iar la finalul slujbei, în jurul orei 2.00, tot din cauza pandemiei, au primit pasca în păhărele închise cu capac.

De altfel și mesajul Patriarhului Daniel, de la slujba de Înviere de la Catedrala Patriarhală din București, a fost unul plin de speranță în care a subliniat că anul trecut au participat doar clericii şi că relaxarea a fost posibilă datorită vaccinării unui mare procent din populaţia Israelului şi este un pas spre o posibilă redeschidere a pelerinajelor. Acesta a mai spus că, din 23 mai, ar putea fi reluate pelerinajele la Locurile Sfinte pentru pelerini, „de preferinţă pelerini vaccinaţi”.

„Sunt o mulţime de familii îndoliate care au tristeţe şi multă durere în suflet, în casele lor, pentru că au pierdut pe cei dragi, care au murit în spitale sau în casele lor proprii, nu numai din cauza pandemiei, unii au murit şi din cauza altor boli, dar, în special pandemia aceasta a adus multă întristare. Şi, de asemenea, există mulţi oameni care de teamă şi din cauza incertitudinii şi, mai ales, a singurătăţii sunt trişti”, a spus Patriarhul Daniel.

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare pentru întreaga creştinătate. În Noaptea Sfântă, lumina învinge întunericul iar iubirea învinge moartea şi duşmănia.

Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea în Ierusalim a lui Isus Hristos și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.

Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus. Cu ocazia sărbătorilor Pascale, gospodinele prepară mai multe mâncăruri tradiționale: pască, drob, cozonac.