Cunoscut pentru penajul verde şi pentru capacitatea de a repeta unele cuvinte, papagalul Micul Alexandru a fost observat în libertate, începând cu anul 2009, în mai multe judeţe din România, inclusiv în Bihor.

Numărul acestor păsări a fluctuat în Bucureşti între 2010 şi 2023, ajungând la un maximum de 19 indivizi în 2013, indică un articol ştiinţific publicat de biologul Dani Drăgan, membru al Societăţii Ornitologice Române, în Acta Zoologica Bulgarica, jurnal de circulaţie internaţională.

Specia este nativă în centrul Africii şi sudul Asiei, iar prezenţa sa în România, în libertate, este un rezultat al eliberărilor accidentale sau intenţionate. Reproducerea a fost confirmată în Parcul Tineretului, iar în prezent nu se ştie câte păsări provin din captivitate şi câte sunt rezultatul reproducerii în acest areal.

În România există aproximativ zece exemplare în momentul de faţă observate în Parcul Tineretului şi în Parcul Sticlăriei din Bucureşti, precum şi în Iaşi. De-a lungul timpului au fost făcute 318 observaţii în România, dar acestea se referă la aceiaşi indivizi, semnalaţi în multiple ocazii. Cele mai multe observaţii au fost făcute în parcurile bucureştene şi în proximitatea acestora, dar prezenţa unor exemplare a fost semnalată şi în alte judeţe, inclusiv Bihor, Braşov, Brăila, Călăraşi, Cluj, Dolj, Galaţi, Harghita, Iaşi, Ilfov, Mureş, Prahova şi Timiş.

„În Bucureşti, momentan sunt patru indivizi, iar în Iaşi sunt de asemenea trei-patru indivizi. Aceste păsări sunt constante, deci putem vorbi despre o populaţie constantă. În celelalte zone din România, în mare parte au fost, tot aşa, păsări scăpate, dar care nu au rămas în zona respectivă. Poate au rămas pentru o perioadă scurtă de timp, dar pe parcurs au dispărut”, a explicat Dani Drăgan.

Papagalul Micul Alexandru este o pasăre colonială, ceea ce înseamnă că indivizilor le place să stea în grupuri foarte mari. Papagalii sunt foarte adaptabili şi pot rezista la temperaturi scăzute. În 2016 - 2017, în Parcul Tineretului existau trei perechi, iar una dintre acestea a reuşit să cuibărească. În acest an, nu s-a confirmat cuibărirea.

„Condiţiile ecologice de la noi sunt complet diferite de condiţiile ecologice din arealul lor natural. Specia apare în mod natural în zona Subsahariană şi în India, dar s-a aclimatizat foarte bine. Condiţiile din România sunt asemănătoare celor din multe alte oraşe din Europa, unde specia o duce foarte bine. Rezistă şi pe timp de iarnă fără probleme, chiar şi la temperaturi de minus 10 grade. Într-un studiu a fost semnalată prezenţa unui individ la temperaturi de minus 20 de grade, timp de două săptămâni. De rezistat, rezistă; nu înseamnă neapărat că sunt cele mai bune condiţii, dar în Bucureşti a şi reuşit să se reproducă, în 2016 - 2017”, a precizat Dani Drăgan.

Specia poate fi întâlnită în multe alte oraşe din Europa, unde există populaţii foarte mari, comparativ cu România, a menţionat biologul. În Londra sunt peste 5.000 de indivizi, dar se găsesc şi în oraşe din Italia, Germania sau Spania.

„Primele semnalări, în Europa, au fost în Londra, tocmai pentru că acolo existau colecţionari pasionaţi de păsări exotice. Un colecţionar, prin anii '60 - '70, a eliberat un grup mai mare de păsări; s-au adaptat, s-au înmulţit. Acum există deja 5.000 de indivizi şi reprezintă o problemă pentru multe alte specii autohtone. Cam aşa s-a întâmplat şi în celelalte oraşe. Este o specie de pasăre foarte comercializată”, a completat Drăgan.

Prezenţa papagalului în libertate poate afecta biodiversitatea locală. Specia cuibăreşte în scorburi, iar în felul acesta se află în competiţie directă cu alte păsări care au comportament similar, precum piţigoii, ţiclenii sau chiar ciuşii. În plus, papagalul este „foarte agresiv” cu toate păsările din jur şi este şi foarte teritorial. De asemenea, în cazul în care populaţia de papagali ar creşte foarte mult, există riscul să producă deranj, inclusiv prin roaderea unor cabluri electrice sau de internet.

„Momentan, situaţia este sub control; este menţinută din punct de vedere natural. Nu a crescut populaţia, omul nu a intervenit în mod direct să limiteze în vreun fel populaţia. Prin voluntarii noştri încercăm să monitorizăm constant, tocmai ca să se poată interveni eficient atunci când e nevoie”, a transmis Dani Drăgan, citat de Agerpres.