Consiliul Judeţean Bihor analizează posibilitatea unificării celor două teatre şi a Filarmonicii, precum şi introducerea contractelor pe perioadă determinată pentru artişti. Anunţul a fost făcut luni de preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, care a afirmat că îşi doreşte o eficientizare a activităţii celor trei instituţii.

 

Ilie Bolojan a declarat că, spre deosebire de alte oraşe mari, cum ar fi Cluj-Napoca sau Timişoara, unde o mare parte din bugetele instituţiilor de cultură sunt asigurate de Ministerul Culturii, cele din Oradea sunt finanţate din bugetul Consiliului Judeţean.

„Noi alocăm anual între 7 și 10 milioane de euro pentru instituțiile de cultură. Indiferent ce și-ar dori, un președinte de consiliu județean, un director de teatru sau de filarmonică, noi nu putem să ne bazăm decât pe banii din taxe, impozite și alocări de la bugetul național”, a menţionat preşedintele CJ Bihor, adăugând că analizând activitatea instituţiilor de cultură din subordine a constatat „câteva lucruri cu care, în calitate de preşedinte CJ, nu pot fi de acord”. „În primul rând, e un număr redus de evenimente, și nu acum în pandemie. Un eveniment pe săptămână la Filarmonică sau unul pe lună la Ansamblul Crișana nu e acceptabil. Nu se oferă servicii culturale orădenilor și bihorenilor la nivelul alocărilor făcute. Apoi, am constatat un nivel de încasări care nu depășesc 6 sau 7% din bugetele alocate. Spre exemplu în anul 2019, Teatrul Regina Maria a avut încasări de 7,2%, Szigligeti - 6,1%, Filarmonica - 6%. În ţările din Uniunea Europeană, aceste venituri din vânzări de bilete şi abonamente, din închirirei sunt de 4-5 ori mai mari. Ne propunem şi noi ca măcar să le dublăm sau să le triplăm, dar asta presupune evident mai multe evenimente, mai mult contact cu publicul, o anumită diversificare”, a declarat Bolojan, menţionând că instituțiile de cultură „nu sunt gândite pentru liniștea angajaților, ci pentru a oferi evenimente culturale orădenilor”. Preşedintele CJ  a precizat că este nevoie de mai multe spectacole şi concerte inclusiv în spaţiile publice pe perioada verii.

„Le-am cerut managerilor acestor instituţii să ţină cont de aceste lucruri, să crească numărul de evenimente, să le diversifice, să le facă şi în spaţii publice, contra cost sau gratuit. Acesta a fost şi scopul acelui parteneriat cu Primăria Oradea, în aşa fel încât să planificăm un pachet de evenimente şi cu sprijinul financiar al municipiului Oradea, începând din această vară. Aceste lucruri nu le negociem. Asta nu înseamnă o duşmănie faţă de cultură, dar nici a asista pasiv la ceea ce se întâmplă nu cred că este un lucru bun”, a mai declarat Bolojan.

Preşedintele CJ Bihor a menţionat că este nevoie de „manageri dedicaţi, care să nu se considere lideri de sindicat”. Managerii vor avea de îndeplinit indicatori de performanţă (un anumit număr de evenimente, un anumit număr de spectatori plătitori, un anumit număr de premiere, acţiuni pentru publicul tânăr), altfel vor fi înlocuiţi.

Ilie Bolojan a precizat că nu vor fi copiate ad literam contractele de management din străinătate, însă scopul este ca, în 4-5 ani, să se ajungă la indicatorii lor de performanţă.  În privinţa contractelor de muncă pe perioadă determinată, preşedintele CJ Bihor a declarat că acestea sunt prevăzute în legislaţie. „Aceste contracte pe perioadă determinată sunt un mijloc pe care administraţia şi managerii îl pot folosi pentru atingerea acestor obiective pe care vi le-am prezentat. Da, nu exclud să luăm în calcul astfel de lucruri. Avem această practică şi în România şi trupe importante de teatru, e adevărat, o minoritate, le au prevăzute. Inclusiv Teatrul Szigligeti are cea mai mare parte a artiştilor au contracte pe perioadă determinată”, a afirmat Bolojan. pe de altă parte, el a confirmat că „luăm în calcul o formă de funcţionare integrată a acestor structuri (Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti şi Filarmonica – n.r.) din punct de vedere tehnic şi logistic”.

Propuneri concrete vor fi prezentate la finalul lunii iunie, iar schimbările ar putea fi supuse votului în plen în luna iulie, astfel încât noile reglementări să intre în vigoare în august sau septembrie. „Aţi remarcat că nu s-a vorbit despre reduceri de personal, ci depsre creşterea numărului de evenimente. E cert că mult mai mulţi bani nu avem de unde aloca. Avem ca obiectiv un randament mai mare în anii următori pentru instituţiile de cultură”, a mai declarat preşedintele CJ Bihor.