Începută vineri, 3 februarie, la fosta închisoare comunistă de la Sighet, continuată sâmbătă la Bădăcin, seria celor trei zile de comemorări dedicate lui Iuliu Maniu, de la a cărui moarte s-au împlinit 70 de ani, s-a încheiat duminică, 5 februarie, la Catedrala greco-catolică Sf. Nicolae din Oradea.

Evenimentele au debutat la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet, unde s-a ţinut un parastas în memoria luptătorului ardelean, urmat de o dezbatere în care s-au prezentat diferite aspecte din cariera politică a lui Iuliu Maniu. În ziua următoare, sâmbătă dimineaţa, la Casa Memorială din Bădăcin, ziua dedicată lui Maniu a început cu o Sfântă Liturghie săvârşită în Capela bătrânei case ridicată acum aproape două secole şi care s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulţimea de pelerini sosiţi să cinstească memoria strălucitului înaintaş născut aici.

După serviciul divin, la bustul din curtea casei a fost oficiat un parastas, pe o ninsoare abundentă, iar pelerinii şi invitaţii au depus coroane, jerbe şi buchete de flori, în timp ce corul Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu” din Oradea, dirijor prof. Nicoleta Ţâmpu, a intonat „Imnul Eroilor”. Elevii orădeni au format, de altfel, cea mai consistentă delegaţie prezentă la Bădăcin, tinerii fiind susţinuţi de preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, şi prefectul Dumitru Ţiplea. Din partea judeţului Sălaj a fost prezentă o delegaţie a Cancelariei Prefecturii şi preşedintele CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu.

În sala de conferinţe arhiplină a casei din Dealul Ţarinei s-a derulat apoi o dezbatere interesantă, sub genericul „Evocări: Iuliu Maniu simbolul speranţei şi al dorinţei de libertate”, urmată de o dublă lansare de carte. Moderatorul evenimentului a fost preotul paroh Cristian Borz, în administrarea căruia se află Casa Memorială, şi Daniel Săuca (revista Caiete Silvane).

Două documente inedite au fost citite de Ion Andrei Gherasim, preşedintele Fundaţiei Corneliu Coposu din Bucureşti. Scrise chiar de Senior - şi ambele în legătură directă cu Iuliu Maniu - cele două documente au avut un traseu sinuos, fiind ascunse şi uitate în timp, ele vor fi publicate în curând, inclusiv de ziarul Crişana, având în acest sens promisiunea fermă a preşedintelui Fundaţiei Corneliu Coposu. Documentele sunt notiţe dictate de Iuliu Maniu, după ultima întâlnire pe care a avut-o cu Regele Mihai.

Rând pe rând, ceilalţi participanţi la dezbatere au prezentat puncte de vedere şi episoade interesante din activitatea lui Iuliu Maniu: Ottmar Traşcă, de la Institutul de Istorie George Bariţiu, Cluj-Napoca, Cosmin Budeancă, Fundaţia Culturală Memoria, Bucureşti, Cornel Jurju, Clubul Monarhiştilor Clujeni, Valentin Șerdan-Orga de la Biblioteca Central Universitară Cluj-Napoca.

A urmat lansarea cărților „Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin” de Marin Pop și „Iuliu Maniu văzut de românii americani”, de Vasile Pușcaș, publicate de Editura Școala Ardeleană în Colecția Istorie contemporană.

„Gândindu-se la readucerea în atenția contemporanilor a portretului unei asemenea personalități importante, Editura Școala Ardeleană și partenerii ei au lansat Proiectul editorial «Iuliu Maniu». Concretizarea acestui demers constă și în publicarea volumului întocmit de istoricul Marin Pop, «Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin». De la bun început, trebuie spus că ceea ce ne propune autorul nu este o biografie clasică și nici un studiu monografic. Este, mai degrabă, un portret alcătuit din liniile sugerate de dezbaterile publice din ultimele decenii, care au avut ca preocupare viața și activitatea politică ale lui Iuliu Maniu. De aceea, volumul este constituit tematic din studii și articole publicate de Marin Pop în reviste de cultură și socio-politice. (...) Acestea nu sunt texte de popularizare a istoriei, ci reconstituiri istoriografice ale unor subiecte legate de evoluția lui Iuliu Maniu în spațiul public, preponderent în epoca interbelică. Autorul a realizat o bogată documentare arhivistică, a investigat presa vremii, memorialistica și a intervievat câteva persoane care l-au cunoscut pe Iuliu Maniu, aducând interpretări istoriografice noi. În același timp, prin tematica propusă și stilul exprimării, istoricul sălăjean Marin Pop se adresează tuturor cititorilor interesați și fascinați de personalitatea extraordinară a celui care după Marea Unire i se spunea «Sfinxul de la Bădăcin»”, arată istoricul clujean, cu rădăcini sălăjene,  Vasile Puşcaş.

Universitarul clujean, membru corespondent al Academiei Române, ministru şi negociator al Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate (1992-1994), Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană (2000-2004) este autorul celeilalte cărţi lansate la Bădăcin, „Iuliu Maniu văzut de românii americani”.

„Românii americani, adesea cu gândul la rădăcinile etnice și locurile lor de origine, au văzut în Iuliu Maniu întruchiparea celui mai curat și sincer patriotism, dragostea necondiționată față de Țară. La rândul lui, Maniu i-a privit pe românii americani ca pe niște căutători de drumuri noi care să ducă la prosperitate, democrație, civilizație înaintată”, arată autorul.

Iată câteva pasaje din volum:

„După ce slujise toată viața sa idealul de unitate națională, după ce ajutase să-l împlinească, Iuliu Maniu nu accepta să-i umbrească puterea și măreția prin socoteli secundare sau prin veleități personale. Aceasta a fost virtutea esențială a lui Iuliu Maniu: închinarea sa totală la esențele naționale”. (Constantin Vişoianu, 1962)

„Amintirea lui Iuliu Maniu va străluci multă vreme în istoria românilor, nu numai ca martir al idealului nostru național, ci și ca un adevărat părinte al națiunii, servind ca sursă de inspirație atât pe plan politic, cât și pe cel al practicii de guvernământ”. (Sabin Manuilă, 1962)

„Iuliu Maniu nu are nevoie nici de mormânt sau lespede, nici de vreo inscripție funerară sculptată în piatră de mâini omenești. O Românie liberă va fi monumentul său nestrămutat, iar amintirea-i consacrată în mințile și în inimile poporului său va fi epitaful care dăinuie”. (Hal Lehrman, 1968)

În ultima zi a comemorării, duminică, 5 februarie, la împlinirea celor 70 de ani de la deces, la Catedrala Sf. Nicolae din Oradea, episcopul greco-catolic Virgil Bercea a oficiat Sfânta Liturghie, la finalul căreia s-a ţinut un parastas în memoria lui Iuliu Maniu. Apoi toţi cei prezenţi în catedrală au ieşit la statuia de lângă lăcaşul de cult, pentru depunerea de flori, coroane şi jerbe, în timp ce acelaşi cor al elevilor de la Liceul Greco-Catolic a intonat „Imnul lui Iuliu Maniu”. A fost prezent la ceremonie şi primarul Oradiei, Florin Birta, vicepreşedintele CJ Bihor, Călin Gal, viceprimarul Antonia Nica, senatoarea Arina Moş, numeroşi orădeni.

Un simplu portret

 „Rar bărbat politic mai sobru, mai modest. Văzându-l de aproape, nu o dată mi-am zis: «Mare forţă e modestia!» N-a visat, n-a râvnit niciodată averea. Nu l-a interesat. N-a primit o dată să figureze într-un consiliu de administraţie. Şi nu o dată i s-a oferit. În casa lui de sus, din vila de la Bădăcin, nici covoare persane, nici tablouri de preţ, nici bronzuri. În Bucureşti - o odaie de hotel, la Athenee Palace, odaie simplă ce nici pe departe nu justifica numele somptuos de Palace. Şi nu e o micşorare să adaug că nu o dată l-am găsit seara mâncând singur în odăiţa lui, pe un colţ de masă, pâine neagră din care tăia tacticos cu un cuţitaş şi câteva mere frumoase, pe care cu mândrie spunea că le adusese de la Bădăcin. Un ascet. Iar în colţ, pe masa de lucru, vedeai numai două cărţi: Biblia şi broşura oficială de Mers al trenurilor. Una pentru drumurile lui sufleteşti, cealaltă pentru cele trupeşti, în necontenitele lui deplasări politice.” (Constantin Xeni, istoric, diplomat, om politic)