Noul sediu al Oficiului Fitosanitar Județean Bihor a fost inaugurat vineri în prezența ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Acesta a declarat la Oradea că s-a întâlnit cu mai multe asociații de fermieri care au spus că cea mai mare problemă cu care se confruntă este gestionarea apei pentru culturile agricole, subliniind că există bani prinși în PNRR pentru proiectele din Bihor.

 

La inaugurarea noului sediu din strada Ioan Bogdan au participat, alături de ministru, secretarul de stat Marius Micu, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare, Florentin Milea, prefectul județului Bihor, Dumitru Țiplea, și primarul Florin Birta, care a mulțumit Ministerului Agriculturii pentru predarea către Oradea a mai multor terenuri pe care se vor face investiții.

„În cursul anului 2020, a fost transferat în domeniul public al municipiului Oradea un teren pe str. Ion Mihalache, pe o parte din acesta realizându-se extinderea Parcului Industrial I, însă mai există o clădire pe acel amplasament căreia trebuie să-i dăm o destinație. Pentru al doilea teren, care se află pe strada Rectorului, se lucrează la un studiu de fezabilitate în vederea realizării unui parc în zona Episcopia. Cât despre fosta Casă a Agronomului, de pe str. Corneliu Baba, încercăm în următoarea perioadă de finanțare să introducem locația în circuitul turistic. Terenul de 6.000 de metri pătrați din zona străzii Ion Bogdan a fost integrat deja în parcul de aproximativ 15.000 de mp, realizat din fonduri europene”, a precizat primarul Oradiei, Florin Birta.

La schimb cu terenurile și clădirile menționate, Primăria Oradea a reabilitat și recompartimentat imobilul situat pe str. Ion Bogdan nr. 13, în care își va desfășura activitatea Agenția Fitosanitară Bihor. Valoarea investiției, finalizată în septembrie 2020, în avans cu 2 luni față de termenul contractual, este de puțin peste 1,1 milioane de lei fără TVA.

„A fost o colaborare win-win în care am câștigat și noi, cei de la Ministerul Agriculturii, având un sediu nou pentru Agenția Fitosanitară, care să corespundă tuturor standardelor, astfel încât colegii mei să poată să-și facă treaba și primăria să beneficieze de imobile cu care noi nu prea avem ce face”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Probleme

În ceea ce privește situația agriculturii în zona de vest a României, ministrul a spus că s-a întâlnit atât cu fermierii, cât și cu reprezentanții instituțiilor subordonate, pentru a vedea cu ce probleme se confruntă. „Am avut un dialog consistent cu dânșii. Cea mai important problemă ridicată de ei este cea a gestionării apei. În această parte a Europei, într-un orizont de timp mediu, apa va fi o problemă importantă, ca resursă agricolă. Trebuie să avem o strategie pe care să o și finanțăm, pentru a gestiona această apă. Să reușim să colectăm fiecare picătură, indiferent de cum vine, să o transportăm fără pierderi și să o utilizăm acolo unde este nevoie, consumând o energie cât mai ieftină și cât mai verde. Tot ce înseamnă vestul țării, înseamnă infrastructură de desecare-drenaj. Aici nu a fost infrastructură de irigații pentru că nu a fost nevoie. Din cauza schimbărilor climatice, lucrurile s-au schimbat și fermierii îmi spuneau că, deși în primăvară au fost ploi abundente, iar recolta de grâu a fost una record, pentru porumb și floarea soarelui, din cauza secetei, previziunile privind producția nu sunt prea bune. Aici trebuie găsite soluții locale. Din fericire, în PNRR a rămas acest program de desecare-drenaj de 326 de milioane de euro, fiind prinse lucrări și proiecte pentru Timișoara, Arad și Bihor”, a spus ministrul Adrian Oros.            

...și promisiuni

Acesta a vorbit și despre proiectele ministerului pe care îl conduce. „2021 este anul în care, pe de o parte, finalizăm Programul Național Strategic, care va începe în 2023, pe de altă parte, lansăm Programul Național de Tranziție, care are o valoare de 6,2 miliarde de euro. 3 miliarde de euro sunt plățile directe în cei doi ani, prin APIA, iar 3,2 miliarde sunt măsuri de sprijin în investiții în agricultură. Am prins aici ca priorități, exact acele lucruri pe care agricultura românească le are, anume să investim foarte mult, peste un miliard de euro, în tot ceea ce înseamnă depozitare și procesare, pentru că suntem în deficit. Vom finanța în continuare și instalarea tinerilor fermieri, pentru că îmbătrânirea forței de muncă este un fenomen european. Am pus 150 de milioane și pentru activitățile non-agricole, 130 de milioane pentru GAL-uri, iar pentru cooperative și cooperare sume consistente. 36% din bani, obligatoriu trebuie alocați măsurilor de agromediu, de agricultură ecologică, zonele cu constrângeri naturale și bunăstarea animalelor. Cam asta este structura bugetului pentru măsurile pe care le-am lansat de la sfârșitul lunii iulie. În septembrie vom lansa măsurile legate de investiții”, a spus Oros.

Întrebat de jurnaliști de ce prețul pâinii continuă să crească, deși producția este bună anul acesta, ministrul a spus că prețul pâinii și al grâului depinde de bursă și, chiar dacă în România lucrurile cu această cultură au mers bine, în alte țări a fost secetă sau au fost inundații.

Pentru protejarea culturilor agricole, ministrul a spus că instituția pe care o conduce plătește 70% din poliță pentru toți cei care își asigură culturile. Programul are ca scop educarea fermierilor să își asigure culturile, așa cum se întâmplă în toate țările UE. 

Despre PNRR, Oros a spus că au fost multe propuneri care nu au fost agreate de factorii de decizie europeni, pentru că ministerele au depus proiecte de 70 de miliarde de euro, iar România trebuia să se încadreze în 29 de miliarde. Dar lucrurile trebuie privite și din altă perspectivă, anume aceea că vor veni sume de bani pentru ceea ce s-a convenit prin PNRR, pentru anumite programe, iar ministerele vor avea de unde să aloce fonduri pentru proiectele importante care nu au fost prinse în PNRR. Asta înseamnă că banii care ar fi trebuit folosiți în aceste programe vor fi dirijați spre cele rămase, ceea ce înseamnă că, atunci când se va trage linie, situația va fi pe plus.