Preşedintele Ion Iliescu a declarat, ieri, că sentinţa pronunţată împotriva lui Miron Cozma este "exagerată" şi nu a exclus o eventuală graţiere a fostului lider al minerilor din Valea Jiului, dar aşteaptă să vadă dacă argumentele unei astfel de cereri vor fi întemeiate. O SENTINŢĂ PREA ASPRĂ În opinia şefului statului, sentinţa definitivă pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, la 15 februarie 1999, după mineriada de la Costeşti din ianuarie 1999, prin care Miron Cozma a fost condamnat la 18 ani de închisoare, este, prea aspră. "Mi s-a părut şi mie exagerată ca gravitate a sentinţei. A fost o conjunctură dată, nu era singurul responsabil pentru ceea ce a fost judecat. A fost unul din factorii activi, prezenţi, dar nu singurul şi, de aceea, mi s-a părut chiar la vremea respectivă o exagerare", preciza Ion Iliescu. Şeful statului nu are, însă, drept de iniţiativă în privinţa graţierilor, fiind necesar ca astfel de cereri să fie analizate de anumite comisii la nivelul Ministerului Justiţiei. "Am primit şi mesaje scrise: există o asemenea sugestie, o asemenea solicitare şi ea trebuie analizată de factorii respectivi şi să vină propunerea corespunzătoare", a mai spus Iliescu în legătură cu o eventuală graţiere a lui Cozma. "ÎNTÂI SĂ VINĂ" Întrebat dacă ar da curs unei cereri de graţiere a fostului lider al minerilor din Valea Jiului, preşedintele Iliescu a răspuns: "Păi să văd, întâi să vină. Să vedem cum vor evolua lucrurile. De aceea, n-am dat nici o opinie definitivă, am exprimat numai o părere personală, dar chestiunea trebuie să însume ceea ce spuneam: judecata acestei comisii care judecă solicitările de graţiere". Cererile de graţiere pot fi formulate, conform reglementărilor legale în vigoare, de către condamnat, soţul sau soţia acestuia, rudele sale sau ale soţului sau soţiei sau de către avocatul său. Cererile sunt adresate şefului statului care poate solicita avizul consultativ al Ministerului Justiţiei, fără a exista însă obligativitatea consultării ministerului de resort. Condamnatul poate refuza graţierea, dacă cererea de graţiere nu a fost formulată de el. EXISTĂ UN PRECEDENT Miron Cozma i-a adresat preşedintele Ion Iliescu o cerere de graţiere, în luna august a anului 2001, aceasta fiind respinsă de şeful statului, la 31 august 2001. În cererea de graţiere formulată la vremea respectivă, Cozma susţinea că sentinţa CSJ este politică şi că el este nevinovat. Faptul că Miron Cozma contesta decizia instanţei supreme, nerecunoscându-şi culpa a fost principalul motiv al respingerii solicitării, deoarece graţierea este un act de clemenţă, acordat de şeful statului din raţiuni umanitare. "Mi se pare mai potrivit să apeleze la un eventual recurs în anulare, dacă se consideră neculpabil", a declarat şeful statului, imediat după respingerea cererii de graţiere a lui Cozma. Iliescu a mai spus atunci că promovarea unui recurs în anulare revine "instanţelor cuvenite, cu argumentele potrivite". REMEMBER... MINERIADĂ Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani de închisoare, pentru instigare la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit în Bucureşti în septembrie 1991. Cozma a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru "instigare în condiţiile participaţiunii improprii la infracţiunea de subminare a puterii de stat", potrivit sentinţei CSJ, plus un spor de trei ani de închisoare pentru gravitatea faptelor comise, precum şi şapte ani interzicerea unor drepturi civile. După executarea pedepsei, Miron Cozma va avea interdicţie de a intra în localităţile Petroşani şi Bucureşti, timp de cinci ani. Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat pentru toate infracţiunile pentru care a fost trimis iniţial în judecată. Miron Cozma a fost condamnat iniţial de Curtea de Apel Bucureşti, la doi ani şi jumătate de închisoare pentru comiterea infracţiunii de tulburare a liniştii publice. La două săptămâni de la prima condamnare, Cozma a fost eliberat din arestul Direcţiei Cercetări Penale, întrucât efectuase în arest preventiv pedeapsa de doi ani şi jumătate la care fusese condamnat de prima instanţă. La 15 februarie 1999, după mineriada de la Costeşti din ianuarie 1999, Curtea Supremă de Justiţie îl condamnă pe Cozma printr-o sentinţă definitivă la 18 ani de închisoare, dispunându-se astfel şi încarcerarea liderului minerilor. Sentinţa CSJ i-a adunat din nou pe susţinătorii lui Cozma, de data aceasta în număr mult mai mic şi astfel s-a născut a cincea mineriadă, cea de la Stoeneşti din februarie 1999. Traseul ales pentru a ajunge la Bucureşti a fost, de data aceasta, prin judeţul Olt. Miron Cozma a fost capturat în 18 februarie 1999, în apropierea localităţii Stoeneşti-Olt, unde erau masate importante trupe de ordine, coordonate de ministrul de Interne de atunci, Constantin Dudu Ionescu. Cozma a fost dus la Bucureşti şi încarcerat la penitenciarul Rahova. Acţiunea în forţă a minerilor de la începutul anului 1999 s-a stins odată cu încarcerarea lui Cozma şi trimiterea în faţa instanţei a celorlaţi lideri care l-au susţinut. Miron Cozma s-a resemnat pe moment cu statutul de deţinut, dar, după schimbarea puterii, avocaţii săi au început demersurile pentru eliberarea clientului lor.