Peisajul natural şi îndeletnicirile tradiţionale ale locuitorilor din Parcul Natural Munţii apuseni sunt o mină de aur pentru turism. A constatat acest lucru o delegaţie italiană expertă în domeniu care a petrecut o săptămână în perimetru parcului într-un schimb de experienţă cu partea română. La sfârşitul lunii, o delegaţie a Administraţiei Parcului Natural Munţii Apuseni se va deplasa în Italia pentru a vedea la faţa locului cum este gestionat turistic un perimetru protejat din Munţii Alpi.

Delegaţia Parcului Natural Alpi Marittime, în frunte cu directoarea Patrizia Rossi, a susţinut luni o conferinţă de presă alături de preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţîrle, şi directorul Parcului Natural Munţii Apuseni, Alin Moş. Colaborarea dintre administraţiile celor două arii protejate are drept scop consilierea părţii române în gestionarea durabilă a turismului în zonă şi evaluarea şanselor ca Parcul Natural Munţii Apuseni să devină membru al Cartei Europene a Turismului Durabil în Ariile Protejate. Miza este extrem de importantă deoarece intrarea în organizaţia europeană asigură, pe lângă o certificare a valorilor naturale şi materiale din ariile protejate, importante oportunităţi de investiţii care, urmărite şi gestionate corect, nu devin în timp o problemă pentru Parcurile Naturale. Specializarea personalului şi accesarea de fonduri direct de la Comisia Europeană reprezintă un alt avantaj al intrării în comunitatea europeană a parcurilor. Directorul Alin Moş a anunţat că, din acest an, Parcul Natural Munţii Apuseni a devenit o destinaţie turistică de excelenţă, depăşind unele arii protejate precum Retezatul, Munţii Rodnei sau Delta Dunării, proiectul gestionat de Ministerul Turismului urmând a primi diploma de excelenţă în această toamnă la Bruxelles.

Probleme şi soluţii

Vizita italienilor de la Alpii Marittime survine într-un moment de cumpănă pentru turism, directoarea Patrizia Rossi atrăgând atenţia că turismul de masă este în declin. Prin urmare, carta europeană a turismului durabil oferă o alternativă la turismul de masă. Oaspeţii italieni au arătat cum în zona parcului pe care îl administrează au fost create asociaţii locale de turism, un parteneriat între locuitorii zonei, investitori şi autorităţile locale. Aceste foruri locale se sprijină pe doi piloni, natura şi cultura zonei, de aici pornind dezvoltarea turistică durabilă. S-au înfiinţat mici afaceri, restaurante de casă şi pensiuni mici, au fost create centre de vizitare, parcări, servicii tradiţionale, inclusiv meditaţii pentru învăţarea unor limbi străine de către localnici. "Am constatat că în Parcul Natural Munţii Apuseni sunt foarte mari şanse de a folosi capitalul natural şi cultural al zonei. Dacă natura poate fi conservată relativ uşor, prezervarea activităţilor tradiţionale de aici şi a clădirilor vechi este mai dificilă. Reabilitarea drumului către Parc reprezintă un lucru bun, vor veni mai mulţi turişti, dar reprezintă şi un pericol deoarece poate conduce la dispariţia activităţilor tradiţionale de aici şi care sunt foarte interesante pentru turismul actual. Trebuie conservată forma clădirilor vechi şi încurajaţi localnicii să-şi păstreze tradiţia, precum creşterea oilor, activităţile de la stâne. Aceste aspecte sunt cel mai greu de conservat", a spus directoarea Patrizia Rossi. Parcul Natural Alpii Marittime este localizat în Piemont, în nord-vestul Italiei, la graniţa cu Franţa. Este un parc alpin cu înălţimi cuprinse între 800-3.300 de metri, cu puternice influenţe mediteraneene. Parcul a avut de suferit din cauza depopulării zonei în timp, foarte mulţi localnici părăsindu-şi casele din cauza sărăciei. În anii '60 a existat o tendinţă puternică de a se construi aici un mare număr de case de vacanţă, administrarea lor fiind extrem de dificilă acum. Unele dintre clădirile vechi ajunse într-o stare acută de degradare au fost reabilitate pe bani publici şi date în administrare localnicilor, pentru a oferi un exemplu de bune practici şi altor investitori. În acelaşi timp, s-a pus accent pe factorul uman, localnicii fiind încurajaţi şi sprijiniţi să rămână în zonă şi să-şi păstreze activităţile tradiţionale.