Până la 1 martie a mai rămas doar o zi, așa că, la finele săptămânii trecute, mărțișoarele au fost la mare căutare.

 

Începând de sâmbătă, 26 februarie, numărul micilor comercianţi care vând mărțișoare în Oradea a crescut, prin urmare şi oferta este bogată şi diversificată, astfel încât orădenii au din ce alege.

„Este prima mea participare la târgul din Oradea. Am adus mărțișoare de tot felul: de la cele mai ieftine (5 lei), până la cele mai scumpe (40-50 lei). Am de vânzare: coliere din piatră, medalioane din piatră, inele, flori, brelocuri etc. Îmi place foarte mult Oradea, ador acest oraș. Am participat și la târgurile de Crăciun și de Paști, și m-am simțit minunat. Orădenii sunt oameni buni și frumoși”, ne-a declarat Melinda Heteș din Zalău.

Din Ploiești, județul Prahova, am făcut cunoștință cu doamna Mariana, care a mai participat și la alte ediții ale târgului de la Oradea. De data aceasta, a adus mărțișoare cu prețuri de la 2-3 lei, până la 30-40 de lei. Cele mai ieftine sunt mărțișoarele pentru copii, cu trifoi, potcoavă, ghiocei, iar cele suflate cu aur costă între 20 și 30 lei. „Noi confecționăm mărțișoarele acasă, ne ocupăm de ani de zile cu realizarea acestor frumoase simboluri ale primăverii”, ne-a declarat comercianta.

Renata Toma este din Oradea și vinde în Piața Unirii mărțișoare cu prețuri începând de la un leu (ghiocei, figurine din desene animate, flori etc.), la 18 lei, sub formă de broșe. Tot aici, se găsesc aranjamente florale, cu flori realizate din săpun, dar și zambile la ghiveci (12 lei), primule la ghiveci (la 14 lei) sau primule fără coș (la 7 lei). „Vineri, 25 februarie, a fost prima mea zi la târg. Vine lumea, se uită, face socoteala și cumpără, mai ales cine are băieți acasă...”, ne-a declarat Renata.  

Poartă noroc tot anul

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr.

Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti. Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”. În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.