În aceste zile, numărul micilor comercianţi care vând mărțișoare în Oradea a crescut, prin urmare şi oferta este bogată şi diversificată, astfel încât orădenii au din ce alege.

Orașul de pe Crișul Repede s-a umplut de culoare, grație frumoaselor simboluri ale primăverii care au împânzit de jos până sus orașul, încă de la primele ore ale dimineții.

„Este prima dată când vând mărțișoare. Cele mai ieftine costă 5 lei, iar cele mai scumpe, 25 de lei. Se vând mai bine cele sub formă de brățară, dar și cele cu mesaje sau cu personaje din desene animate. Broșele costă între 10 și 25 de lei, în funcție de mărime, model, dar și de felul în care sunt împachetate”, ne-a declarat Ellen Bărcui din Oradea. Tânăra mai vinde și frumoase flori de primăvară la ghiveci - lalele, zambile și primule, la prețuri pentru toate buzunarele. Pe Ellen o găsiți la standul din Calea Aradului.

În aceeași zonă, o altă tânără din Oradea, Denisa, vinde mărțișoare la prețuri începând cu 2 lei, cele mai scumpe fiind broșele, 25 de lei. „Mărțișoarele la 5 lei trec până acum cel mai bine, dar sunt căutate și florile naturale la ghiveci, care au prețuri cuprinse între 10 lei - lalelele, la 20 de lei - zambilele cu coșuleț”, ne-a declarat Denisa. În primele zile vânzarea a fost mai slabă, însă comercianții speră că lucrurile se vor îndrepta astăzi, având în vedere că sâmbătă este 1 martie.

Poartă noroc tot anul

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr.

Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti. Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”. În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.