Oradea, Arad şi Sibiu, propuse „Oraşe ale Unirii” - Memoriu către Guvern şi Preşedinţia României
O iniţiativă a istoricilor orădeni a raliat în jurul ei toţi factorii administrativi şi politici ai Oradiei şi Bihorului, cu o notabilă excepţie - preşedintele CJ, Pasztor Sandor. În cinstea Centenarului Unirii, trei mari oraşe ale ţării au primit titlul de „Capitale ale Unirii” – Bucureşti, Iaşi, Alba-Iulia. Deoarece şi în alte oraşe s-au petrecut momente esenţiale, pregătitoare ale Marii Unirii, istoricii orădeni au propus acordarea titlului de „Oraşe ale Unirii” şi pentru Oradea, Arad şi Sibiu, fiind astfel integrate în ciclul de manifestări ştiinţifice, politice şi civice.
Către Departamentul Centenar, Guvernul şi Preşedinţia României, Domnului Cristian Ioan Videscu,Secretar de Stat; În atenția Domnului Dr. Ionuț Cojocaru.
Am aflat din mass-media națională că în cadrul manifestărilor științifice și politice programate pe plan local și național în cinstea Centenarului Marii Uniri, trei mari orașe ale țării vor primi titlul de „Capitale ale Unirii”. Este vorba de: București – Capitala tradițională a românilor din 1862 până astăzi; Iași – Capitala României în anii Primului Război Mondial (XI 1916 – XI 1918), în tragica și eroica perioadă a retragerii și rezistenței în Moldova; Alba-Iulia – orașul în care la 1 Decembrie 1918 s-a definitivat Marea Unire, iar în 1922 Regele Ferdinand și Regina Maria s-au încoronat oficial ca suverani ai României Întregite.
Pe lângă aceste nominalizări îndreptățite, credem, suntem chiar convinși, că și alte centre urbane din spațiul etno-geografic românesc și central-european, care au jucat un rol decisiv în anii 1918-1919 în lupta pentru făurirea și apărarea statului național unitar român, ar merita să fie evidențiate în acest moment aniversar.
Pentru Transilvania: Oradea, Arad și Sibiu își revendică, pe bună dreptate, onoarea de „Orașe ale Unirii”. Istoricii, publicul larg iubitor și cunoscător al istoriei naționale, știu rolul important al acestor orașe în pregătirea unirii provinciei cu Regatul României.
La 12 octombrie 1918, în casa liderului politic bihorean dr.Aurel Lazăr din Oradea, în cadrul conferinței politice a Comitetului Executiv al Partidului Național Român, s-a redactat și aprobat o Declarație politică care conține principiul autodeterminării naționale a ramurii transilvănene a poporului român. Cunoscută și sub denumirea de „Declarația de la Oradea”, ea înscrie separarea definitivă a românilor transilvăneni de Ungaria și monarhia austro-ungară, luându-și viitorul în propriile mâini. Documentul va fi citit, câteva zile mai târziu, la 18 octombrie 1918, de către deputatul Alexandru Vaida Voevod, în Parlamentul de la Budapesta. Pe această cale, era adusă la cunoștința autorităților ungare și a întregii Europe decizia românilor de a nu mai face parte din monarhia dualistă și de a-și croi un destin propriu pe baza principiului autodeterminării naționale, lansat și susținut de președintele american Woodrow Wilson, acceptat la tratativele de pace de la Paris. Acest principiu politic democratic devine un adevărat vehicul al eliberării a numeroase popoare ale lumii de sub exploatarea străină. Prin momentul istoric Oradea, românii din fosta Austro-Ungarie se înscriu pe traiectul progresist al evoluției istoriei universale.
La scurtă vreme după evenimentele istorice Oradea și Budapesta, Aradul devine sediul Consiliului Național Român Central și al Gărzilor Naționale Române – un veritabil centru politic coordonator al luptei pentru organizarea Transilvaniei ca „țară românească”. Aici se poartă discuțiile cu delegația guvernului de la Budapesta, căruia i se transmite tranșant, prin cuvântul președintelui Iuliu Maniu, dorința românilor transilvăneni de a rupe definitiv legăturile cu guvernul Karolyi Mihaly. De aici se coordonează alegerea delegaților în cele 26 de comitate cu majoritate românească din provincie, pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, se impune caracterul plebiscitar spontan al tuturor acțiunilor care se vor înscrie în Hotărârea de la 1 Decembrie 1918.
Sibiul va fi sediul Consiliului Dirigent, între decembrie 1918 – toamna 1919, veritabil guvern provizoriu al Transilvaniei. Menirea lui a fost de a organiza încadrarea treptată a provinciei în realitățile administrativ-juridice ale Regatului României, pregătind legi și reforme care să țină cont de particularitățile dezvoltării provinciei în epocile istorice prin care a trecut până atunci.
Alte trei mari orașe și-au legat istoria de procesul făuririi statului național român. Chișinăul Basarabiei și Cernăuții Bucovinei au adus în martie, respectiv noiembrie 1918, primele provincii în hotarele Regatului României. Principiul politic al autodeterminării naționale a fost și aici respectat, societatea românească majoritară, în frunte cu elita politică, au trecut prin aceleași faze ale autonomiei și independenței locale în cadrul versus față de puterile străine care le aveau sub control politic, Rusia și Austria. Unirea cu România a fost rezultatul firesc al dorinței majorității românești, care înțelege necesitatea consultării democratice a minorităților etnice cu care trăiau împreună. În sfârșit, Budapesta, deși capitală a opresorului maghiar, într-o perioadă plină de frământări politice, devine locația în care lideri români din Parlamentul Ungariei își declară independența politică. Tot aici, având suportul moral al unei apreciabile comunități românești locale, se constiuie Consiliul Național Român Central, repoziționat mai apoi la Arad, din rațiuni strategice, în mijlocul neamului de a cărui sprijin simțea că are nevoie. Până la urmă, națiunea maghiară poate fi recunoscătoare României pentru a o fi salvat de pegra bolșevică în vara lui 1919, Armata Română înăbușind regimul lui Kun Bela și dând o șansă democrației de tip vest-european, evoluției politice a Ungariei. Că nu a valorificat-o, prin instaurarea regimului autoritar, de dreapta a lui Horthy Miklos, este o problemă ce ține de mentalul și frustrările liderilor națiunii maghiare a momentului. După părerea noastră, alături de București, Iași și Alba Iulia, acestor mari orașe merită să li se acorde de asemenea, titlul de „Capitală a Unirii Românilor”. Orientarea proeuropeană a Republicii Moldova, Ucrainei și Ungariei ar trebui să fie un atu pentru o aniversare în comun a unui moment realmente de revigorare a principiilor democratice de respirație universală care s-au impus în Europa anilor 1918-1920.
Pe de altă parte, suntem convinși că cele două Comisii, guvernamentală și prezidențială, vor colabora împreună cu autoritățile administrative locale; Academia Română; Academia Oamenilor de Știință din România, ministerele din sfera învățământului, culturii și diplomației; universitățile; institutele de cercetare, școlile, societățile și asociațiile culturate, întreaga mass-medie – în punerea la punct, în țară și străinătate, a unui program de manifestări științifice, care să aniverseze, la cel mai înalt nivel științific și politic, Centenarul făuririi statului național unitar român.
În final, precizăm că prezentul „Memoriu” a fost inițiat de Departamentul de Istorie al Universității din Oradea, la care s-au asociat, după o consultare responsabilă și colegială, toți factorii administrativi și politici din Oradea și Bihor.
Universitatea din Oradea. Rector: prof.univ.dr.ing. Constantin Bungău; Președinte al Senatului: prof.univ.dr.ing. Sorin Curilă; Decan Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării: prof.univ.dr.Ioan Horga; Prodecan: prof.univ.dr.Gabriel Moisa; Decan Facultatea de Litere: prof.univ.dr. Teodor Mateoc; Director Departamentul de Istorie: lector univ.dr. Florin Sfrengeu; Director Școala Doctorală în Istorie: prof.univ.dr.Sorin Șipoș; prof.univ.dr. Sever Dumitrașcu;prof.univ.dr.Mihai D.Drecin; prof.univ.dr. Viorel Faur; prof.univ.dr.Ion Zainea; prof.univ.dr. Antonio Faur; lector univ.dr. Radu Romînașu; lector univ.dr.Mihaela Goman; lector univ.dr.Bodo Edith; asistent univ.dr.Laura Ardelean.
Muzeul Țării Crișurilor. Director: prof.univ.dr. Aurel Chiriac; Șef Secție Istorie: dr.Florina Ciure.
Prefectura Județului Bihor. Prefect: ec.Claudiu Adrian Pop
Primăria Municipiului Oradea. Primar: Ilie Bolojan; Viceprimar: Mircea Mălan;
Viceprimar:Florin Birta.
Consiliul Județean Bihor. Președinte: Pasztor Sandor (nu a semnat-n.r.); Vicepreședinte: prof.univ.dr.ing.Ioan Mang; Vicepreședinte: Traian Bodea.
Oradea, mai 2017
V-a rezolvat Videscu? S-a desfiintat Departamentul Centenar. Nu tot CE zboara se mananca.
Cred ca ar trebui adaugata si Timisoara, Banatul fiind ultima provincie romaneasca alipita Patriei abia in august 1919 dupa ce populatia de acolo a trebuit sa infrunte incercarile Serbiei de a si-l alipi in intregime.
Daca nu a semnat Pasztor Sandor nu e nici-o problema. Sa vina Tokes Laszlo sa semneze sau Orban Victor. Noi nu credem ca acesti cetateni ar avea alta " agenda " dar daca gresim pentru asemenea gesturi trebuie sa fie si consecinte pe masura. . . . . . . . !
Si de ce, ma rog, a trebuit sa atasati fotocopia cu semnaturile? Ce relevanta are?
E bine ca exista aceasta initiativa,dar exista o mica observatie; aceste orase (judete)au cele mai multe voturi pentru PNL.Este relevant acest lucru,sau gresesc?Scuzele de rigoare pl.