Oradea s-a umplut de culoare, grație frumoaselor simboluri ale primăverii, care au împânzit de jos până sus orașul, încă de la primele ore ale dimineții.

Având în vedere apropierea Sărbătorii Mărțișorului și a Zilei de 8 Martie, Primăria Oradea, prin Direcția Patrimoniu Imobiliar, a pus la dispoziția celor interesați un număr de 14 amplasamente (cu 74 de locuri), în vederea comercializării produselor specifice sărbătorii, respectiv mărțișoare, felicitări, flori și aranjamente florale. 

În acest sens, la mijlocul lunii februarie, s-a organizat o licitație cu plic închis, în vederea atribuirii de locuri pe domeniul public. Astfel, pentru Sărbătoarea Mărțișorului,  locurile vor fi ocupate în perioada 26 februarie  – 2 martie, iar pentru Ziua Internațională a Femeii, în perioada 7 - 9 martie. În urma licitației, toate cele 74 de locuri au fost atribuite, comercianții provenind fie din Oradea, fie din alte localități ale județului Bihor, dar și din alte județe.

Cele 14 locații în care orădenii găsesc flori și mărțișoare sunt: Strada Republicii pietonal (zona str. Iosif Vulcan – Aurel Lazăr); Strada Republicii pietonal (zona str. Mihai Eminescu – str. Gh. Dima); Strada Republicii (zona Bisericii catolice); Platou Piața Unirii – zona dinspre stația de tramvai; Bulevardul Decebal, colț cu strada Primăriei; Bulevardul Decebal – în fața parcării de lângă Grădinița nr. 31; Calea Aradului – zona Grădiniței nr. 44; Strada Războieni - zona stației de autobuz Bunexim; Strada Transilvaniei, intersecție cu strada Moldovei; Strada Transilvaniei, colț cu strada Predeal (zona Banca Transilvania); Strada Cazaban nr. 54 – zona stației de autobuz dinspre Centura Oradea; Strada Nufărului – colț cu strada Ciheiului (zona magazinului Tucan și zona Farmacia Catena); Piața București – zona stației de tramvai; Parcul 1 Decembrie – între stațiile de tramvai.
Poartă noroc tot anul

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr.

Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti. Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”. În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.