În România aproape că nu există serbare publică în care comercializarea băuturilor spirtoase să se facă cu respectarea legilor. Deşi actele normative în vigoare prevăd clar modalităţile în care pot fi comercializate băuturile alcoolice, România este, probabil, singurul stat din Uniunea Europeană, unde legea este suspendată pe timpul chermezelor publice, cu acordul tacit al autorităţilor.

În Oradea s-a organizat, la sfârşitul săptămânii, trecute a 17-a ediţie a Târgului pălincarilor. Ca de fiecare dată, comercializarea băuturilor spirtoase produse în diferite localităţi, s-a făcut fără respectarea legilor: recipientele în care se vindeau băuturile nu aveau timbre fiscale, etichetarea era necorespunzătoare, iar la vânzare nu se eliberau bonurile fiscale aferente. Dintr-un motiv foarte simplu: lipseau casele de marcat.   

Pentru un litru de pălincă de prune de 52 de grade, prețul începea de la 30 de lei, iar paharul de pălincă din prune vândut „la liber” costa 1,5 lei (50 de grame).

„Găsiți și mai ieftină probabil pe internet, dar eu nu aș cumpăra pentru că nu aș fi sigur că e de calitate”, explica un comerciant. Pe tarabe se vindea pălincă la pet sau la sticlă fără nicio etichetă, eventual cu o bentiță tricoloră agățată de gâtul sticlei. Pe fiecare cort scria regiunea din care provenea pălincarul.

Conform unui studiu realizat anul trecut de patronatele din domeniul producerii băuturilor spirtoase, piaţa neagră a alcoolului a ajuns la peste 90% din totalul pieţei. Cantități enorme de alcool nefiscalizat sunt vândute anual la tarabe improvizate sau la marginea drumului, prin piețe, internet sau alte canale de distribuție către consumatori. Prin calitatea lor îndoielnică, aceste produse, care nu sunt supuse niciunui control calitativ, reprezintă o reală amenințare pentru sănătatea și chiar viața consumatorilor, generând totodată costuri bugetare semnificative. Evaziunea fiscală are un impact devastator asupra industriei legale, singura care contribuie, prin taxele pe care le plătește și locurile de muncă pe care le oferă, la dezvoltarea economică.  

Conform statisticilor prezentate de Organizației Mondiale a Sănătății de anul trecut, România ocupă al cincilea loc în topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Astfel, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an, ceea ce este cu mult peste cantitatea pentru care se achită impozite la bugetul de stat, din cauza existenței pieței nefiscalizate. Având în vedere cantităţile mari de băuturi neînregistrate şi tendința consumatorilor de a-şi subevalua consumul în cadrul sondajelor, consumul real poate fi chiar mai mare.

Şi tot anul trecut, ministrul de Finanţe din acea perioadă, Anca Dragu, se declara uluită de nivelul uriaş al evaziunii fiscale: „8 miliarde de euro reprezintă evaziunea fiscală numai la TVA. Nici nu vreau să-mi imaginez cum s-ar putea construi un buget cu opt miliarde în plus pe partea de venituri”, declara atunci ministrul de Finanţe în exerciţiu. O astfel de cifră colosală ieşită din gura unui ministru ar trebui să pună pe gânduri orice român de bună credinţă şi interesat de viitorul său. De atunci, nu am auzit niciun oficial al statului român care să mai pomenească depre evaziunea fiscală. Nu că ar fi dispărut, dimpotrivă. O dovadă că economia subterană funcţionează bine mersi o reprezintă şi multitudinea de târguri şi chermeze populare în care băuturile sunt vândute la negru.