Locuitorii oraşului Ştei au motive serioase de îngrijorare. Administraţia locală în frunte cu primarul Ioan Lucaciu şi-a uitat demult promisiunile făcute la alegeri. Agenţii economici din oraş au ajuns la capătul răbdării şi mulţi dintre ei îşi întocmesc planuri de relocare a capacităţilor de producţie. Ani la rândul firmele care funcţionează pe raza oraşului au cerut sprijin din partea Primăriei, fără nici un efect. Firmele sunt bune doar la plata impozitelor. În schimb, o singură societate din oraş se poate mândri că beneficiază de un tratament preferenţial. SC Solceta SA Ştei este compania la care Consiliul Local este majoritar şi prin intermediul ei se pot face o grămadă de "lucruri trăsnite" pe seama bugetului local...

 

Şteiul a moştenit de la regimul comunist una dintre cele mai mari platforme industriale din judeţ. La câţiva ani după Revoluţie, economia zonei era însă la pământ, localnicii neavând nicio posibilitate de a-şi găsi un loc de muncă. Beneficiind de prevederea Legii zonelor defavorizate, în oraş au apărut investitorii cu mare potenţial. Pe teren viran au apărut câteva fabrici ultramoderne, sute de şteieni găsind aici un loc de muncă decent. Investiţiile de miliarde de lei au asigurat bugetului local sume importante de bani, cu care administraţia oraşului putea să schimbe în bine viaţa locuitorilor şi aspectul urbei.

Prin „grija" administraţiei Ioan Lucaciu firmele din Ştei au dispărut una după alta din peisaj, odată cu instalarea crizei financiare. Nicio facilitate acordată, nicio lucrare de utilitate publică nu a fost realizată de către Primărie în zona industrială, deşi bugetul oraşului este alimentat în proporţie covârşitoare de impozitele şi taxele plătite de agenţii economici. „Am mers pe ideea că Primăria oraşului şi Consiliul Local nu sunt conştiente de greutăţile pe care le întâmpinăm. De aceea am făcut nenumărate demersuri către autorităţile locale să ne sprijine, în condiţiile legii. Din 2007 am făcut numeroase cereri pentru ca societatea noastră să fie trecută într-o zonă inferioară de taxare a impozitului pe teren deoarece funcţionăm la periferia oraşului, departe de instituţiile publice, fără a beneficia de lucrări edilitare şi nu este corect să fim impozitaţi excesiv faţă de condiţiile în care suntem nevoiţi să funcţionăm. La niciuna din solicitările noastre nu am primit răspuns favorabil", afirmă directorul general al SC Hiperion SA Ştei, Virgil Lupşe.

 

 

Cele patru zone sunt trei: A şi B

Pentru a scoate cât mai mulţi bani de pe agenţii economici, administraţia locală a decis ca intravilanul oraşului să fie împărţit doar în două zone, deşi Codul Fiscal permite Consiliilor Locale să împartă teritoriul aflat în administrare în patru zone. În Zona A din Ştei sunt incluse doar două străzi centrale din oraş, str. Unirii (pietonală) şi str. Cuza Vodă (unde se află şi Primăria). Restul oraşului este inclus la grămadă - blocuri, case particulare, agenţi economici - în Zona B de impozitare. Astfel s-a ajuns în situaţia ciudată ca localnicii domiciliaţi la câţiva metri de Primăria oraşului să fie trecuţi în zona B de impozitare, la fel ca şi agenţii economici de pe străzile Lucian Blaga şi 13 Septembrie, unde se află zona industrială, la câţiva kilometri de centrul oraşului! Numai că, spre deosebire de buricul târgului, unde de bine, de rău, există iluminat public, apă curentă şi străzile sunt practicabile, în zona industrială Primăria nu a mişcat un deget: străzile arată dezastruos, iar de iluminat public nici vorbă. De altfel, reabilitarea şoselei de centură (str. 13 Septembrie) reprezintă unul dintre eşecurile majore ale primarului Ioan Lucaciu. Asumat de primar în campaniile electorale din 2004 şi 2008 drept unul dintre obiectivele prioritare ale administraţiei sale, reabilitarea şoselei de centură a fost doar o vorbă în vânt. Incapabil să atragă fondurile necesare, primarul a tras sforile ca şoseaua să fie preluată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România ca parte integrantă a DN 76 Oradea-Deva. Ajutat pe linie politică de Guvernul PDL-PSD, şoseaua de centură a fost preluată anul trecut de Compania Naţională, iar primarul s-a spălat pe mâini de poveste. Drumul s-a deteriorat ani la rândul, gropi uriaşe ivindu-se la fiecare metru, iar CNADNR fie nu are bani să refacă centura, fie este dezinteresată de proiect. De suferit au atât agenţii economici care funcţionează aici cât şi locuitorii oraşului. Care ar trebui să se gândească mult mai bine atunci când aplică ştampila pe buletinul de vot...

 

Memorii şi refuzuri sistematice

Sesizând modul incorect în care este făcută zonarea oraşului, patru societăţi comerciale importante au făcut anual memorii către administraţia Lucaciu ca să modifice zonarea fiscală a Şteiului. SC Hiperion SA, SC Omnitrans SA, SC European Drinks SA şi SC European Food SA, „în calitate de plătitori de impozite pe teren la bugetul oraşului Ştei, vă solicităm prin prezenta să hotărîţi modificarea numărului zonelor din intravilanul localităţii Ştei şi, respectiv, modificarea delimitării acestora. (...) Faţă de această stabilire şi delimitare (doar două zone de impozitare - n.r.), opinăm că nu corespunde realităţilor faptice şi criteriilor legale consacrate de HG nr.44/2004 pentru aplicare normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal. Astfel, dacă ne raportăm la distanţa mult mai mare faţă de instituţiile publice şi/sau de utilitate publică comparativ cu alte locaţii din Ştei şi dacă avem în vedere lipsa din ultimii ani a oricăror lucrări edilitare în această parte a oraşului (nefiind asigurat nici măcar iluminatul public), considerăm că suntem îndreptăţiţi a aprecia ca nejustificată includerea acestei părţi a oraşului în aceeaşi zonă de impozitare cu alte porţiuni mult mai apropiate de centru şi care au beneficiat de lucrările edilitare ale ultimilor ani", se arată într-un memoriu comun al celor patru societăţi trimis şi înregistrat la Primărie pe 27 mai 2008. În final, reprezentanţii agenţilor economici solicitau ca, în conformitate cu litera şi spiritul dispoziţiilor art.247 din Codul fiscal şi a normelor metodologice de aplicare, să modifice numărul de zone din intravilanul localităţii şi să treacă străzile Lucian Blaga şi 13 Septembrie, unde este zona industrială, într-o zonă inferioară de impozitare. Răspunsul Primăriei vine printr-o adresă din 25 iunie 2008, primarul Lucaciu anunţând agenţii economici că „această solicitare a ajuns la Primărie prea târziu, deoarece Consiliul Local prin Hotărîrea 44/din 29 mai 2008 a adoptat şi stabili noile impozite şi taxe locale pe anul 2009. Vom ţine cont însă de această solicitare anul viitor când tot în luna mai se vor adopta şi stabili taxele pe anul 2010." Cu alte cuvinte, primarul Lucaciu susţine că din 27 până pe 29 mai, consilierii locali şteieni nu erau în stare să citească un memoriu şi să decidă asupra unei solicitări de mare importanţă pentru toţi agenţii economici din zona industrială a oraşului! Asta în condiţiile în care doar cele patru firme asigurau, anual, în jur de 18 miliarde de lei la bugetul oraşului...

Dusul cu zăhărelul este una din specialităţile primarului Lucaciu, pentru că în 11 iulie 2008 revine cu o adresă la situaţia pusă pe tapet de firmele amintite şi promite că „propunerea dumneavoastră cu privire la redelimitarea zonelor din intravilanul oraşului Ştei, va fi supusă spre aprobare Consiliului Local al oraşului Ştei la următoare propunere de aprobare a taxelor şi impozitelor locale."

 

Cu dreptatea în mână

Propunerea de redesenare a zonelor oraşului Ştei ţinând cont de realităţile faptice şi criteriile legale consacrate de normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal este reluată după un an. În 2 februarie 2009 agenţii economici solicită din nou Consiliului Local să modifice zonarea oraşului în sensul creşterii numărului zonelor şi trecerii perimetrului industrial într-o zonă inferioară de impozitare, începând cu anul fiscal următor. Răspunsul primarului este epocal, economistul Ioan Lucaciu susţinând în adresa din 16 februarie 2009 că „(...) Faţă de aceste propuneri Primăria şi-a construit proiecţia bugetului pe anul 2009. O revenire asupra zonării oraşului ar duce la diminuarea încasărilor (...)". Adică nu pricepe, sau nu vrea să priceapă că solicitarea nu se refere nicidecum la anul în curs ci la anul fiscal 2010, hotărîrea de modificare a zonelor fiscale din Ştei putând fi luată doar în cursul lunii mai 2009.

 

„Războiul" agenţilor economici cu administraţia Lucaciu nu s-a limitat doar la un îndelungat şir de memorii şi refuzuri din partea Primăriei. Hiperion Ştei a dat în judecată Consiliul Local Ştei cerând anularea art.3 din Hotărîrea 123/2005 prin care s-a decis majorarea anuală a impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2006. Instanţa de judecată a Curţii de Apel Oradea a dat dreptate agentului economic, prin decizie irevocabilă anulând articolul respectiv. Prin urmare, toate sumele de bani plătite ca şi impozite şi taxe de agenţii economici în baza articolului respectiv trebuiau restituite. Lucru refuzat de administraţia Lucaciu, deşi societatea îşi achitase de bună credinţă, integral, impozitele şi taxele majorate. Totuşi, după ani întregi de şicane şi refuzuri repetate, în luna mai din acest an zonarea fiscală a oraşului a fost modificată, după cum ne-a informat viceprimarul Horea Miara. Perimetrul industrial al oraşului de pe străzile Lucian Blaga şi 13 Septembrie a fost trecută în nou înfiinţata Zonă C. Hotărîrea nu a fost adusă însă oficial la cunoştinţa agenţilor economici.

 

 

„Câinoşenia" cu care primarul Lucaciu tratează firmele care dau de lucru locuitorilor oraşului Ştei nu se regăseşte în cazul firmei de casă Solceta sau al firmelor unor acoliţi politici. În numerele viitoare vom prezenta modul în care primarul Ioan Lucaciu a dat câteva găuri bugetului local, cum a devenit Şteiul o adevărată bombă ecologică cu ceas, dar şi dezinteresul primarului pentru dezvoltarea sportului local.