Din cauza scăderii la jumătate a cantității de precipitații în Bihor, prefectul Dumitru Țiplea i-a trimis ministrului Agriculturii, Petrea Daea, o propunere de proiect prin care suprafața irigată din județ ar putea crește de la 3.500 ha până la 108.500 ha, utilizând canalele de desecare deja existente.

În ședința Colegiului Prefectural de ieri, 17 august, au fost prezentate rapoarte despre gestionarea resurselor de apă în situații de secetă și efectele secetei pedologice în agricultura bihoreană. La inițiativa prefectului Dumitru Țiplea, în coordonare cu Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Direcția pentru Agricultură Județeană Bihor și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, filiala Bihor, a fost întocmită și trimisă o propunere de proiecte care vizează creșterea suprafeței irigate către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Propunerea pornește de la constatarea că Bihorul este un județ cu un potențial agricol ridicat, materializat printr-o suprafață agricolă de 486.596 ha din care: 319.258 ha teren arabil, 159.541 ha pășuni și fânețe și 7.797 ha vii și livezi. În ultimii ani potențialul agricol a fost afectat destul de grav de seceta pedologică, fenomen care se manifestă pe zone din ce în ce mai întinse, diminuându-se substanțial producțiile agricole. Prin irigarea culturilor, producțiile ar putea să crească semnificativ. Având în vedere potențialul soiurilor, producția realizată poate fi chiar dublată în condiții de irigare. Față de necesarul de 550 l/m2 în cursul unui an agricol, cantitățile de precipitații înregistrate de-a lungul anilor agricoli s-au tot diminuat, ajungând ca în 2021-2022 să fie de doar 255,2 l/m2.

Au fost finanțate prin AFIR proiecte pentru modernizarea exploatațiilor agricole, acești bani având rolul de a crește producția agricolă, lucru care se poate realiza prin diminuarea efectelor secetei, prin asigurarea apei.

Județul Bihor are o bogată rețea hidrografică și baraje care realizează acumulări permanente și nepermanente de apă prezentate în Raportul elaborat de ANIF Bihor, toate acestea putând furniza apă pentru irigații.

Suprafaţa totală amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare din administrarea ANIF Bihor este de 331.644 ha, lungimea canalelor fiind de aproape 3.000 de km. De asemenea, s-a studiat posibilitatea folosirii canalelor administrate de ANIF Bihor pentru a asigura transportul apei la utilizatori agricoli.

Alimentarea cu apă a canalelor din administrarea ANIF din Canalul Colector care se află în administrarea ABA Crișuri, nu este rezolvată din cauza nivelului de apă scăzut în Canalul Colector astfel încât apa nu poate să ajungă în canalele ANIF. Această problemă se poate rezolva prin reglarea corespunzătoare ale stăvilarelor de pe Canalul Colector administrate de ABA Crișuri.

 

Soluții și finanțări

Totodată s-a identificat ca fiind oportună revenirea prin act normativ la situația patrimoniului ANIF Bihor din anul 2010, prin preluarea obiectivelor predate către ABA Crișuri, inclusiv alocarea bugetului, resursei umane și echipamentelor necesare întreținerii acestora.

Suprafața totală pe care s-ar putea efectua alimentări cu apă și menținerea nivelelor de apă pentru a putea ajuta fermierii care dețin terenuri agricole limitrofe zonelor menționate mai sus, este de cca 66.800 hectare cu posibilitate de mărire în funcție de capacitatea instalațiilor de irigat până la 108.500 hectare, lungimea canalelor cu capacitate de transport și menținere apă pe o perioada determinată, fiind de 167 de km.

„În cadrul negocierilor privind introducerea finanțării sistemelor de irigații în cadrul PNRR și având în vedere realitățile climatice actuale, considerăm necesară urgentarea elaborării unui studiu de fezabilitate în vederea identificării nevoilor de irigații actuale și a unei soluții integrate la nivelul județului Bihor.

Aceste propuneri tehnice au nevoie de următoarele condiții: modificarea legislației privind categoria amenajărilor de îmbunătățiri funciare (în județul Bihor, 83% sunt amenajări de desecare, iar în contextul actual al schimbărilor climatice ele ar trebui să fie și de irigații); modificarea regulamentelor de funcționare a stăvilarelor și stațiilor de pompare în vederea acumulării pe o perioadă mai mare a apei în canale, la momentele de exces de apă; lucrări de investiții necesare în modernizarea stațiilor de pompare și modificarea lor cu pompe reversibile (atât pentru desecare, cât și pentru irigații); lucrări de decolmatare pentru canalele respective pentru a putea transporta un volum de apă mai mare pe distanțe cât mai mari; asigurarea nivelelor de apă în condiții optime în cursurile naturale de apă administrate de ANAR, menționate mai sus.

Surse posibile de finanțare pentru canalele principale ANIF – fonduri europene PNRR, bugetul de stat, pentru rețelele secundare și sistemele de irigații ale fermierilor amplasate pe parcelele agricole”, se afirmă în propunerea de proiect.