Scandalul apărut la Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” din Oradea, după ce programul orelor a fost împărțit pentru dimineața și după-masa, a fost stins. Ceea ce pare a fi un fapt singular ar putea fi un fenomen generalizat în Bihor, iar cei care au de suferit sunt părinții și copiii, fie ei maghiari sau români.

 

La începutul anului, în februarie, pe adresa redacției Crișana sosea o plângere din partea unui părinte care era nemulțumit că autoritățile publice închid ochii la ceea ce el numea fenomenul segregării.

„Dacă părinții elevilor maghiari au ales de bunăvoie să-și trimită copiii la o școală mixtă, unde pot învăța nestingheriți în limba lor maternă, de ce nu li se respectă această alegere? De ce s-a separat linia maghiară a Școlii Gimnaziale „Nicolae Bălcescu”? Poate pentru a pregăti terenul pentru următoarele mutări, tot segregaționiste. În ședința Consiliului Local Oradea din 31 martie 2021 s-a discutat despre punerea, începând cu anul 2022, la dispoziția Primăriei Oradea a unei clădiri pentru școală, de către Episcopia Reformată Piatra Craiului (având în vedere că reprezentanții aleșilor locali se tot plâng de chiria mare, de 1.750 euro pe lună pe care Primăria o plătește, potrivit HCL 659 din 30.08.2021, către Comunitatea Evreilor pentru imobilul închiriat în care funcționează școala), însă, așa cum au subliniat consilierii locali maghiari, aceasta va fi destinată exclusiv claselor maghiare”, spunea cititorul ziarului Crișana care susținea că și la Liceul Pedagogic se va desființa învățământul pedagogic cu predare în limba maghiară (lucru care, între timp, s-a și realizat) iar părinții sunt nemulțumiți că nu li se respectă opțiunile. „O situație similară este și la Colegiul Național „Iosif Vulcan” Oradea, unde începând cu anul școlar 2022-2023, se va desființa învățământul pedagogic cu predare în limba maghiară, iar clasele respective își vor desfășura activitatea în Liceul Teoretic „Ady Endre” din Oradea.

Culmea, în situația Colegiului Național „Iosif Vulcan”, nemulțumirea și opoziția părinților și profesorilor este evidentă, de vreme ce s-au și mobilizat pe rețelele de socializare pentru a strânge semnături împotriva demersului (au fost strânse peste 700 de semnături-n.r.).

Dacă atât părinții, cât și profesorii sunt împotriva mutării învățământului pedagogic în limba maghiară la Liceul Teoretic „Ady Endre”, rămâne întrebarea, la ce (dar mai ales cui) folosesc toate aceste divizări care nu au nici cel mai mic argument în realitate?”, se întreba retoric cititorul.

Tot în februarie, inspectorul școlar general adjunct, Kéry Hajnal, ajunsă în funcție cu sprijinul UDMR, spunea că semnăturile strânse nu sunt relevante pentru că părinții ar fi crezut că acele clase dispar și nu că se mută. Ea afirma că mutarea claselor era necesară pentru că tot mai puţini elevi alegeau Colegiul „Iosif Vulcan”, iar la Liceul Ady Endre, unde există şi internat, ar putea fi atraşi spre pedagogie şi elevi din afara Oradiei. În realitate, interesul mutării nu avea nicio treabă cu dorința elevilor sau a părinților, ci era acela ca profesorii de la Ady Endre să aibă catedre complete.

O situație de aparentă segregare se înregistrează și la Liceul de Arte unde elevii de la secția maghiară fac cursuri în clădirea din Parcul Petőfi Sándor în timp ce cei de la secțiile românești fac cursuri în fosta clădire a Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuși”, de pe Menumorut. Evident, și aici există tot felul de explicații.

 

Cazul Bălcescu

La Bălcescu, situația a degenerat pentru că Eparhia Reformată a Oradiei se înțelesese cu Primăria Oradea să găzduiască în noul imobil doar copiii maghiari pentru că imobilul fusese „reabilitat cu fonduri de la bugetul statului maghiar”. Ca și în cazul ajutorului oferit de statul maghiar în pandemie, atunci când măștile au fost pentru toți românii, dar distribuite în zone cu populație preponderent maghiară, ținta a constituit-o adunarea într-un singur imobil a claselor maghiare. IȘJ Bihor a sesizat Ministerul Educației iar acesta nu a autorizat clădirea Eparhiei Reformate a Oradiei pentru mutarea elevilor. Rezultatul? Elevii urmau să meargă la școală în două schimburi, situație care nemulțumea pe toată lumea. Ca răspuns la acuzele apărute, Episcopia a trimis un comunicat de presă în care prezenta versiunea ei asupra situației.

„(...) În februarie 2021, din partea reprezentanților comunității maghiare, ai Școlii Gimnaziale Nicolae Bălcescu, precum și părinți, cadre didactice inclusiv persoane din administrația publică locală ne-au căutat și au formulat solicitări de a găsi o soluție având în vedere și proximitatea geografică dintre clădirea la care s-a renunțat și clădirea deținută de către Eparhie. Biserica Reformată, în urma solicitărilor, a decis renunțarea la proiectul inițial (cămin studențesc) și a acceptat să ofere ajutor părinților, profesorilor, instituției de învățămănt și administrației publice pentru a nu fi nevoiți copiii să intre în program cu două schimburi. Totodată, a fost începută modificarea proiectului de reabilitare, reamenajare pentru o unitate de învățământ de masă, deoarece în clădire a funcționat cu ani în urmă o școală specială unde dimensiunile și amenajarea săliilor de clasă erau diferite, neconforme pentru școlarizarea elevilor.

În martie 2021, după discuțiile cu reprezentanți ai administrației locale, s-a realizat în scris oferta Eparhiei de a preda în mod gratuit spre folosință clădirea reabilitată și complet mobilată de către Biserică, fără niciun aport din partea Primăriei, lucru acceptat de către Consiliul Local pe baza căruia a fost semnat contractul de comodat unde este stipulat, conform ofertei, că în această clădire vor funcționa clasele cu predare în limba maghiară, evitându-se învățământul în două schimburi. Decizia a fost sprijinită, susținută și de către ISJ Bihor, care, la data de 31 martie 2021, informa asociația de părinți de la Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu că, începând din anul școlar următor, clasele pregătitoare - VIII cu predare în limba maghiară vor funcționa pe str. Cuza Vodă.

Din cauza unor probleme tehnice, în septembrie 2021 toate clasele cu predare în limba maghiară au început noul an școlar în clădirea Fundației Încrederea, iar Eparhia, la începutul lunii februarie 2022, a finalizat reabilitarea și mobilarea clădirii și a semnat contractul de comodat cu Primăria Oradea conform înțelegerilor anterioare.

Începând cu luna martie 2022, Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu a depus documentațiile pentru autorizarea clădirii de către ARACIP, care a concluzionat prin deciza din aprilie că sediul secundar și anume clădirea de pe str. Cuza Vodă respectă toate standardele necesare pentru funcționare prevăzute de lege.

Orice hotărâre a ARACIP-ului intră în vigoare doar după aprobarea acestuia prin ordin al ministrului Educației și publicarea în Monitorul Oficial al României. Din motive care nu ne sunt cunoscute, circa patru sute de asemenea hotărâri care se referă la școli din toată țara nu au apărut în monitor nici până în ziua de azi.

În urma unor sesizări de la persoane, care nu au putut fi identificate ca părinți, profesori ai școlii, a existat la finalul lunii august 2022 un control de la Ministerul Educației, acuza fiind de segregare școlară. Deși inițial toți cei implicați au susținut inexistența segregării școlare, cu atât mai mult cu cât Ordinul ministrului Educației nr. 6134/2016 la articolul 4 (punctul 2) prevede că nu se consideră segregare organizarea de structuri cu predare în limbile minoritățiilor naționale sau bilingv. Din păcate, interpretarea eronată și un punct de vedere majoritar al ISJ Bihor a avut ca efect emiterea unei adrese către instituția școlară prin care se prezenta existența unui risc de segregare. După o adresă asumată către CNCD, instituția a emis oficial un punct de vedere majoritar prin care arată că organizarea claselor în forma convenită dintre Primărie-Eparhie nu este o formă de segregare.

În concluzie: considerăm că actorii instituționali implicați în rezolvarea situației au acționat legal, cu bună credință și ținând cont de interesul comunității locale. Acest punct de vedere este susținut de majoritatea elevilor, părinților, profesorilor din unitatea de învățămănt, lucru dovedit și de sutele de semnături depuse de aceștia la diverse instituții care vin în sprijinul acordului dintre Primărie și Episcopie” se afirma în comunicatul semnat de episcopul Csűry István, directorul adjunct Rácz Beáta și președintele AJPM Bíró Emese.

Ce nu se afirmă în scrisoarea Eparhiei și ceea ce a aprins de fapt beculețul IȘJ Bihor este faptul că în aceeași lege (Ordinul ministrului Educației nr. 6134/2016) la punctul 1 al articolul 4 se afirmă: „Constituie segregare școlară pe criteriu etnic SEPARAREA FIZICĂ a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup etnic în unitatea de învățământ preuniversitar/ grupe/ clase/clădiri/ ultimele două bănci/ alte facilități, astfel încât procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând grupului etnic respectiv din totalul elevilor din unitatea de învățământ preuniversitar/ grupe/ clase/clădiri/ ultimele două bănci/ alte facilități este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii aparținând grupului etnic respectiv îl reprezintă în totalul populației de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educație în respectiva unitate administrativ-teritorială”.

În ceea ce privește CNCD, și interpretarea pe care o dau ei legii, nu trebuie uitat că președintele instituției este Csaba Ferenc Asztalos propulasat în politica mare tot de UDMR. Iar „punctul de vedere majoritar” așa cum este el prezentat în scrisoarea Eparhiei, a fost aprobat cu opoziția a trei (dintr-un total de 7) membri CNCD care au considerat că ce se întâmplă la Bălcescu este segregare.

 

Batista pe țambal

Deși fenomenul segregării pare să fi luat amploare în ultimii ani, șeful Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Horea Abrudan, susține că sunt cazuri diferite. „Situația este diferită de la caz la caz. La Bălcescu, noi am făcut sesizarea că există la nivelul școlii o tendință de segregare, rugându-i pe cei care sunt în măsură să se pronunțe. Problema este că în acest caz, interesul copilului nu este niciunde, fie el maghiar sau român”, a spus Horea Abrudan.

După ce luni, elevii au început școala în două schimburi, părinții susținând că „programul de studiu este în moarte clinică”, primarul Florin Birta s-a înțeles cu Eparhia Reformată a Oradiei care a semnat, luni, un act adiţional la contractul prin care cultul religios va permite şi accesul claselor cu predare în limba română în noul imobil. Dacă se va întâmpla acest lucru faptic, rămâne de văzut. Întrebarea care ar trebui să le dea tuturor de gândit este de ce Eparhia Reformată de Oradea nu s-a gândit, de la început, la binele tuturor copiilor, vrând să-i găzduiască doar pe cei maghiari și de ce a fost nevoie de un scandal pentru ca Primăria Oradea să apere drepturile copiilor români care învață la Bălcescu?