Oradea s-a umplut ieri de culoare, grație frumoaselor simboluri ale primăverii care au împânzit de jos până sus orașul, încă de la primele ore ale dimineții. Din păcate însă, în acest an, mărțișorul a cam dat bătăi de cap guvernanților și a creat confuzie.

Mărţişorul şi florile dăruite la început de primăvară învăţătoarelor şi profesoarelor, rămân, anul acesta, doar amintire.

Un ordin comun al Ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii prevede că, în şcoli, este interzis schimbul de obiecte personale, din motive de siguranţă sanitară.

„Având în vedere perioada care se apropie (luna martie - Ziua Mărțişorului şi Ziua Mamei), vă rugăm să țineți cont de contextul actual şi să respectați normele de protecție şi siguranță: nu e indicat să oferim colegilor, cadrelor didactice flori, mărțişoare etc. Putem sărbători primăvara şi respecta tradițiile şi în alte moduri. Vă dorim sănătate şi vă mulțumim că ne sprijiniți în demersurile noastre...”, este mesajul pe care conducerea unei școli din Oradea a transmis-o, zilele acestea, părinților elevilor.

Copiii pot oferi, în schimb, atenţii virtuale. Din acest motiv, meşteşugarii şi florăresele se tem că vânzările lor vor avea de suferit.

Nu este și cazul doamnei Nicoleta din Cefa. Femeia vinde mărțișoare în Piața Unirii din Oradea, aproape de stația de tramvai. Prețurile variază între 5 și 10 lei, în funcție de mărime și model. De exemplu, la 5 lei sunt mărțișoarele pentru copii, la 6 lei, cele handmade (făcute de nora ei, Gabriela Iuhas, asistentă medicală în Oradea), iar la 8 lei, broșele cu flori și animale.

La un alt stand, se află Georgiana, o tânără de 18 ani, originară din Girișu Negru, care vinde pentru prima oară mărțișoare în Oradea. „Pentru prima zi, vânzarea a fost destul de bună. Cei care cumpără produsele sunt, în general, persoane vârstnice, dar am avut și tineri sau copii care au cumpărat pentru mamele sau bunicile lor”, ne-a declarat comercianta.

Mărțișoarele se îmbină armonios cu zambilele la standul lui Sandor Fodor din Tinca, iar prețurile produselor sunt pentru toate buzunarele. „Eu doar vând mărțișoarele, iar șeful meu, Aronel Chirilă, este cel care le confecționează, cu multe luni înainte. Cei care cumpără produsele sunt atât tineri, cât și bătrâni”, ne-a declarat comerciantul.

Poartă noroc tot anul

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr.

Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti. Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”. În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.