Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor Mircea Mălan a prezentat ieri situaţia implementării sistemului integrat de management al deşeurilor la nivelul judeţului. Astfel, după şase luni, gradul de colectare selectivă a deşeurilor este, în medie, de 30%.

De gestionarea sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Bihor se ocupă ADI Ecolect, condusă de Mircea Mălan. Potrivit informaţiilor oferite de CJ Bihor, la şase luni de la implementarea SMID, „avem un grad de colectare selectivă destul de bun, variind în funcţie de zone”. Gradul de colectare selectivă a deșeurilor se referă la cât la sută din deșeurile aruncate sunt colectate corect, pe fracții. În mediul urban se colectează pe cinci fracții (hârtie/carton, plastic/aluminiu, sticlă, deșeuri reziduale și biodeșeuri), în timp ce în mediul rural sunt patru fracții (hârtie/carton, plastic/aluminiu, sticlă și deșeuri reziduale). Astfel, în zona 1B, din jurul Oradiei, unde operator este RER Vest, gradul de colectare este de 20%, în zona 2 Aleşd (operator Salubri Aleşd), gradul de colectare este de 23,54%, în zona 3 Salonta - Tinca (operator AVE Bihor), colectarea este de 33,93%, în zona 4 Beiuş (AVE Bihor) - 29,61%, în zona 5 Marghita (Ave Bihor) - 26,4%, iar în zona 6 Săcueni - Valea lui Mihai - 37,66%.

„În Bihor avem un procent bun prin comparație cu județul Covasna, care este dat ca exemplu de bună practică de ani buni în ce privește managementul deșeurilor. Covasna a ajuns la un grad de colectare selectivă de 38% după mai bine de 4 ani de la începerea implementării acestui sistem. Noi suntem la o medie de aproximativ 30% după 6 luni, ceea ce este încurajator și ne-am asumat cu operatorii de salubritate și primarii din județ să creștem acest grad de colectare selectivă”, a declarat Mălan.

Vicepreşedintele CJ Bihor a menţionat că aproximativ un sfert dintre unităţile administrativ teritoriale din judeţ au optat pentru taxa de salubrizare, ceea ce presupune că locuitorii plătesc în fiecare lună, în medie, 6-8 lei, la primărie, iar administraţia locală achită operatorului de salubritate facturile de colectare a deşeurilor.

În ceea ce priveşte tarifele percepute de operatorii de salubritate, în jurul Oradiei, RER Vest percepe un tarif de 18 lei pe lună indiferent de numărul de colectări a deşeurilor, fiind „singura zonă din judeţ care încă nu a trecut la principiul plăteşti cât arunci”, în timp ce în restul zonelor tarifele pornesc de la 14,5 lei pe gospodărie pentru o singură ridicare a deşeurilor. Diferenţă în tarifare există şi în Marghita, unde, la solicitarea primarului, se plăteşte nu pe gospodărie, ci în funcţie de numărul de persoane care locuieşte într-o gospodărie.

„După părerea mea, tariful este ultra-rezonabil pentru cetăţean astăzi. Deocamdată nu am luat în calcul modificarea tarifelor decât în jos, dar nu le mai putem modifica nici în jos pentru că rămânem fără operator de salubritate”, a declarat Mălan, care a afirmat că operatorii de salubritate se plâng că sunt diferenţe mari între cantitatea de deşeuri pe care se aşteptau să o ridice şi realitatea din teren, cu toate că gradul de încheiere a contractelor de salubrizare este de 90%. Astfel, pentru că au achiziţionat prea multe utilaje, raportat la numărul de clienţi şi la colecatrea efectivă, pierderile anunţate de operatori sunt mari, ajungând chiar la 150.000 lei.

Vicepreşedintele CJ Bihor a anunţat că este în pregătire un alt proiect cu finanţare europeană - SMID 2, care vizează investiţii în valoare de 57 milioane euro. În proiect va fi prevăzută inclusiv achiziţia a 20 de platforme pentru colecatrea deşeurilor în zonele turistice, aceste platforme urmând să fie subterane. Pe de altă parte, Consiliul Județean Bihor va construi centre de depozitare în Salonta, Marghita, Beiuș și Aleșd, unde vor fi depozitate deşeuri mari - moloz, mobilă, cauciucuri etc. În etapele următoare vor fi construite astfel de platforme și în alte orașe și comune din județul Bihor.

De asemenea, se doreşte achiziţia de utilaje biodegestoare, care să mărească capacitatea staţiei de tratare mecano-biologică a deşeurilor, care nu este funcţională nici acum. Prin intermediul acestor utilaje deşeurile vegetale vor fi transformate în compost pentru agricultură.

Vicepreşedintele Mircea Mălan a mai anunţat că se doreşte ca luna iunie să fie luna curăţeniei în judeţul Bihor, campanie la care să participe toţi locuitorii judeţului. În prezent se lucrează la detaliile acestui proiect.